Elita României - 100 de personalități românești

Entradas

Entradas recientes

VASILE PÂRVAN

99. VASILE PÂRVAN - istoric, arheolog, profesor universitar 28.09.1882 Se naşte, la Huruieşti, Bacău, VASILE PÂRVAN - istoric, arheolog, profesor universitar. Fiu de învăţător, clasele primare le face cu tatăl său, iar pe cele secundare la liceul clasic din Bârlad. După bacalaureat frecventează cursurile de istorie ale Facultăţii de Litere din Bucureşti, cu profesori ca Ion Bogdan, Dimitrie Onciul, N. Iorga. Trimis cu bursă în Germania pentru specializare în istoria antică şi-şi susţine doctoratul. Membru corespondent, iar din 1913 titular al Academiei Române, numit profesor de istorie antică la Universitatea din Bucureşti şi director al Muzeului Naţional de Antichităţi. Ca arheolog îşi începe activitatea la Cetatea Tropaeum unde a încercat o valorificare istorică a ruinelor oraşului Tropaeum Traiani de lângă Adamclisi, apoi la Ulmetum în centrul Dobrogei, deschide şantierul de la cetatea Histria, se ocupă de săpăturile de la Tomis şi Callatis. Acordă o deosebită atenţie preist

DIMITRIE POMPEIU

98. DIMITRIE POMPEIU – matematician 22.09.1873 Se naşte, la Dimăcheni, jud. Dorohoi, DIMITRIE POMPEIU – matematician. Urmează şcoala primară în satul natal, apoi gimnaziul la Dorohoi. Aici se remarcă la matematici şi excelează la desenul liniar şi artistic, dar are şi preocupări muzicale. Încă din clasa a III-a începe să colaboreze cu rezolvări de probleme de aritmetică la revista Recreaţii ştiinţifice din Iaşi. Intră la Şcoala normală pentru institutori din Bucureşti, iar la absolvire este repartizat institutor la Şcoala primară nr. 5 din Galaţi, de unde se transferă la Ploieşti. Pleacă apoi la Paris pentru a-şi desăvârşi studiile şi în vara anului 1899 îşi trece bacalaureatul francez, iar în toamnă se înscrie la Sorbona, unde, în 1903, obţine licenţa în matematici. În 1905 îşi trece doctoratul în matematici. După obţinerea titlului de doctor se întoarce în ţară şi este numit conferenţiar de calcul diferenţial şi integral la Universitatea din Iaşi, apoi profesor titular la ca

GRIGORE COBÃLCESCU

97. GRIGORE COBÃLCESCU - geolog, paleontolog, întemeietorul şcolii româneşti de geologie 22.09.1831 Se naşte, la Iaşi, GRIGORE COBÃLCESCU - geolog, paleontolog, întemeietorul şcolii româneşti de geologie. Urmează cursurile primare şi liceale la Iaşi. La 18 ani absolvă Academia Mihăileană şi concurează pentru ocuparea catedrei de ştiinţe naturale şi fizică la singurul liceu din Iaşi, unde este numit profesor. Timp de 3 ani este trimis de consiliul şcolar în Franţa pentru specializare în geologie şi mineralogie. La întoarcere este numit profesor la Universitatea din Iaşi, unde, în 1881, a inaugurat primul curs de paleontologie. Împreună cu A.D. Xenopol întemeiază, în anul 1889, Societatea Ştiinţifică şi Literară, la care a fost ales preşedinte şi membru al secţiei ştiinţifice. La 20 martie 1887 devine membru al Academiei Române. Activitatea ştiinţifică a lui Grigore Cobălcescu este legată, într-o primă fază, de cercetarea geologică a zonei Moldovei. Începutul lucrărilor îl face la

GEORGE COŞBUC

96. GEORGE COŞBUC, poet şi prozator 20.09.1866 S-a născut, la Hordou, jud. Bistriţa Năsăud, GEORGE COŞBUC, poet şi prozator. Este al optulea copil al familiei unui preot. Primele clase le face la Hordou, Salva şi Telciu, apoi gimnaziul la Năsăud. Dovedeşte aplicare pentru limbile clasice şi limba germană. Debutează ca poet şi traducător în revista manuscris Musa Someşană a Societăţii elevilor Virtus Romana Rediviva. Se înscrie la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Cluj, dar abandonează studiile. Are loc al doilea debut al său, de data aceasta la revista Tribuna din Sibiu, cu textul Filosofii şi plugarii. Locuitor al Sibiului o perioadă, are o bogată activitate publicistică şi literară. Printre altele, în această perioadă scrie şi publică Nunta Zamfirei, apreciată de Titu Maiorescu. Trece munţii şi se stabileşte în Bucureşti, unde are o carieră literară de excepţie. Debutează editorial cu volumul Balade şi idile (1893), urmat de Fire de tort. Numele lui Coşbuc

EUDOXIU HURMUZAKI

95. EUDOXIU HURMUZAKI - ctitor de seamă al istoriografiei româneşti moderne, culegător de documente, cărturar, publicist, om politic şi de stat 20.09.1811 Se naşte, la moşia părintească Cernăuca, nu departe de Cernăuţi, EUDOXIU HURMUZAKI - ctitor de seamă al istoriografiei româneşti moderne, culegător de documente, cărturar, publicist, om politic şi de stat. Originea nu este autohtonă. Strămoşii săi au venit din Persia la Constantinopol şi de aici în Moldova spre sfârşitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea. O parte însemnată a familiei Hurmuzaki era situată în Bucovina şi se va împământeni aici. Tatăl său era vornicul Eudoxio Hurmuzaki. Din cei şapte fraţi : două fete şi cinci băieţi, dintre care, cunoscuţi ca oameni de cultură şi acţiune politică sunt: Constantin, Eudoxiu şi Alexandru. Dintre toţi, Eudoxiu este cel mai reprezentativ din istoria familiei. Îşi face studiile liceale la Cernăuţi, dreptul la Viena - unde îşi face mulţi prieteni care au juca

MAX BLECHER

94. MAX BLECHER - prozator şi poet 08.09.1909 S-a născut, la Botoşani, MAX BLECHER - prozator şi poet. Fiul unui negustor. Gimnaziul la Roman, medicina la Paris. În 1928 se îmbolnăveşte de tuberculoză osoasă (morbul lui Pott). Internat în diverse sanatorii din Franţa, Elveţia şi România, dar tratamentele sunt ineficiente. Debutează cu schiţe în Bilete de papagal în anul 1930. Simpatizează cu suprarealismul fără să adere la o grupare anume şi cu filosofia existenţialistă. Corespondează cu Geo Bogza, Mihail Sebastian, André Bréton, André Gide, Heidegger, Ilarie Voronca. Bolnav fiind, a fost ajutat de Geo Bogza şi Saşa Pană. Colaborează sporadic la reviste pariziene, dar şi la Vremea, Viaţa Românească, Azi, cu proză scurtă, cronici plastice, recenzii şi traduceri. Semnează şi cu pseudonimul, M. Bera, In-Interim. Editorial îi apar în 1936 şi 1937 volumele Întâmplări în irealitatea imediată şi Inimi cicatrizate. Retras la Roman, bolnav, încetează din viaţă la 31 mai 1938. Postum apa

MIHAIL KOGÃLNICEANU

93. MIHAIL KOGÃLNICEANU - istoric, literat, om politic şi diplomat 06.09.1817 Se naşte, la Iaşi, MIHAIL KOGÃLNICEANU - istoric, literat, om politic şi diplomat. Primele slove le învaţă împreună cu Vasile Alecsandri, de la călugărul transilvănean Gherasim Vida. Urmează apoi cursurile pensionului Cuenim din Iaşi, apoi ale Institutului de la Miroslava. La 17 ani este trimis la studii în Franţa şi Prusia. După patru ani de studii temeinice la Luneville şi Berlin, se întoarce la Iaşi. Aici continuă activitatea publicistică începută în străinătate şi fondează publicaţia Dacia literară (1840). Se afirmă în domeniul vieţii politice ca un apărător al principiilor democratice şi ca unul din factorii de bază în pregătirea Revoluţiei de la 1848 şi a Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Este director la Departamentul Lucrărilor Publice şi la Departamentul de Interne. În această calitate, pune bazele primei fabrici de postav din Moldova. În plan cultural publică Albumul istoric şi literar şi

GEORGE BACOVIA

92. GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist 4.09.1881 Se naşte, la Bacău, GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist. Numele real era Gheorghe Vasiliu, fiul unui comerciant. După studii de drept, urmate cu întreruperi, devine membru al baroului din Bacău. Nu va profesa însă nicodată având alte îndeletniciri fără legătură cu pregătirea sa profesională : învăţător suplinitor, copist, ajutor de contabil. Fire bolnăvicioasă, îşi petrece bună parte din timp prin sanatorii şi spitale. Redactor la revista Orizonturi Noi din Bacău. În anul 1916 debutează cu volumul Plumb, premiat de Ministerul Artelor în 1923. În anul 1925 este directorul Ateneului Cultural şi obţine Premiul Societăţii Scriitorilor. După căsătoria cu Agatha Grigorescu se mută la Bucureşti unde editează revista Orizonturi Noi. În 1934 obţine, ca şi Arghezi, Premiul Naţional pentru Poezie. Obţine o pensie de la Societatea Scriitorilor, dar va continua să presteze, cât sănătatea îi permite, munci ocazionale, cum ar f

TRAIAN VUIA

91. TRAIAN VUIA - constructor de avioane şi motoare, inventator 29.08.1872 Se naşte, la Surdacu Mic, TRAIAN VUIA - constructor de avioane şi motoare, inventator. Studii secundare la Liceul din Lugoj, studii superioare la Şcoala Politehnică şi la Facultatea de Drept din Budapesta, doctor în ştiinţe juridice, este preşedinte al primului comitet legal al Frontului Naţional Român şi al Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania. Pleacă la Paris pentru a-şi perfecţiona planurile aeroplanului-automobil pe care-l începuse la Lugoj în perioada 1901-1902 şi pe care-l va prezenta la 16 feb. 1903 Academiei de Ştiinţe din Franţa sub forma unui memoriu în problema zborului mecanic. Deşi respins, Vuia şi-a brevetat totuşi proiectul şi l-a construit în perioada 1903-1905. El a realizat prima aripă de avion cu incidenţă veritabilă în timpul zborului, a realizat primul avion cu aripi pliante precum şi trenul de aterizare cu amortizoare. Cu aparatul său, Vuia efectuează, la 18 mar. 1906,

AUGUSTIN MAIOR

90. AUGUSTIN MAIOR - fizician, inventator, profesor universitar 21.08.1882 S-a născut la Reghin, jud. Mureş, AUGUSTIN MAIOR - fizician, inventator, profesor universitar. Este fiul învăţătorului Gheorghe Maior şi al Terezei Cosma. Studiile primare şi le face la Reghin, iar pe cele liceale la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş şi la Liceul Piariştilor din Budapesta, unde şi-a luat şi bacalaureatul. Tot la Budapesta va urma şi Şcoala Politehnică obţinând diploma de inginer mecanic. A audiat cursuri de specializare la Mûnchen, Viena şi Göttingen pentru fizica teoretică şi matematici superioare. Din iniţiativa lui Augustin Maior s-a înfiinţat la Universitatea din Cluj primul curs de fizică teoretică şi aplicată în limba română, el fiind numit profesor universitar pentru predarea acestui curs. A predat şi cursul de fizică şi tehnologia industrială la Academia Comercială din Cluj. Decan al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, membru titular al Academiei de Ştiinţe din România, Augustin

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

GEORGE ENESCU

88. GEORGE ENESCU - compozitor, dirijor, violonist, profesor 19.08.1881 Se naşte, la Liveni-Vîrnav, jud. Botoşani, GEORGE ENESCU - compozitor, dirijor, violonist, profesor. Primele noţiuni muzicale le-a primit din copilărie la Dorohoi. La vârsta de 7 ani trece la Conservatorul din Viena, după care urmează Conservatorul Naţional de Muzică din Paris. În capitala Franţei va debuta strălucit printr-un recital de autor, la vârsta de numai 15 ani, după care urmează un senzaţional debut ca simfonist cu Poema Română, la vârsta de 17 ani. În acelaşi an, 1898, va apărea şi la Ateneul Român ca dirijor, compozitor şi violonist. La Paris a fondat şi a condus Trio-ul instrumental şi cvartetul de coarde George Enescu, a început să predea lecţii de vioară şi să desfăşoare o susţinută activitate de violonist-concertist. În ţară, Enescu a concertat cu Filarmonica din Bucureşti şi cu Orchestra simfonică din Iaşi. A fost membru fondator şi preşedinte al Societăţii Compozitorilor Români. În a doua

ION GHICA

87. ION GHICA - scriitor, economist, om politic, diplomat 12.08.1812 Se naşte, la Bucureşti, ION GHICA - scriitor, economist, om politic, diplomat. Este fiul banului Ghica şi al Mariei, născută Câmpineanu. Învaţă mai întâi în particular, apoi la şcoala grecească, după care la Sf. Sava, îşi ia bacalaureatul în litere şi în ştiinţe la Paris. Studiază la Ecole des mines, obţinând diploma de inginer. Este profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, este autorul unui plan de reorganizare a învăţământului în Moldova. Împreună cu N. Bălcescu şi Christian Tell este membru fondator al societăţii politice secrete "Frăţia". În Moldova editează revista Propăşirea (1844), împreună cu Alecsandri, Kogălniceanu şi Balş. Agent diplomatic al Ţării Româneşti la Constantinopol în anul 1848, guvernator (bey) al insulei Samos (5 ani), preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de interne sub domnia lui Cuza, dar şi sub Carol I. În anul 1865 începe să publice Convorbiri economice, devi

MARIN PREDA

86. MARIN PREDA - prozator, eseist, editor 05.08.1922 Se naşte, la Siliştea - Gumeşti, MARIN PREDA - prozator, eseist, editor. Începe şcoala primară la vârsta de 8 ani, în satul natal. Se dovedeşte un elev silitor şi în 1934 absolvă cele patru clase, iar în 1937 îl găsim elev la Şcoala Normală din Abrud. După Dictatul de la Viena din 1940, Şcoala Normală este mutată la Bucureşti, dar din lipsa banilor, Preda renunţă la studii după ce îşi trece examenul de capacitate. Debutează în 1942 cu o schiţă în pagina literară a ziarului Timpul, publică apoi în Vremea şi Evenimentul zilei. Participă la şedinţele cenaclului Sburătorul, unde este remarcat de Eugen Lovinescu. În 1947 devine corector la România Liberă. Debutează editorial în 1948 cu Întâlnirea din pământuri, nuvele, iar în 1955 apare romanul Moromeţii, completat în 1967 cu volumul al doilea. În 1968 îi apare romanul Intrusul, inspirat dintr-un caz real publicat în Scânteia Tineretului, la rubrica Să discutăm despre tinereţe, e

MIHAIL JORA

85. MIHAIL JORA - compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor 02.08.1891 Se naşte, la Roman, MIHAIL JORA - compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor. Începe studiile muzicale în timp ce era elev la Liceul Internat din Iaşi şi le continuă la Conservatorul din Iaşi. Paralel urmează şi Facultatea de Drept luându-şi licenţa în 1912. Şi-a perfecţionat cunoştinţele muzicale la Leipzig şi a debutat la pupitrul Orchestrei Ministerului Instrucţiunii Publice, viitoarea Filarmonică prezentându-şi propria compoziţie Suita pentru orchestră în RE, la 10 feb. 1919. Ia parte la primul război mondial, este rănit la picior şi rămâne cu o infirmitate pe viaţă. Îl cunoaşte pe George Enescu şi, prin intermediul acestuia, pleacă la Paris spre a studia compoziţia. Debutează ca redactor muzical la Revista Vremii şi cronicar muzical la ziarul L'Orient, ce apărea în Capitala României, în limba franceză. Mai colaborează la Muzică şi Poezie şi Timpul. Profesor de armonie şi

VICTOR BABEŞ

84. VICTOR BABEŞ - medic, biolog, fondatorul microbiologiei moderne 28.07.1854 Se naşte VICTOR BABEŞ - medic, biolog, fondatorul microbiologiei moderne. Şi-a făcut studiile medicale la facultăţile din Bucureşti şi Viena, fiind apreciat în mod deosebit de către profesorii săi. Este numit asistent la catedra de histologie a Facultăţii de medicină din Budapesta, iar în 1878, la Viena, devine doctor în medicină, iar în 1885 îşi ia examenul de docenţă la Budapesta. În acelaşi an este numit profesor extraordinar de histologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. A întreprins călătorii în marile centre medicale ale Europei şi a lucrat cu mari personalităţi ale medicinii, între care Pasteur şi Koch. Împreună cu A.V. Cornil, profesor la College de France, a elaborat primul tratat de microbiologie din lume. În anul 1887 se stabileşte în Bucureşti unde şi-a continuat bogata activitate ştiinţifică soldată cu descoperiri de notorietate mondială între care tratamentul antirabic. În 1893

CONSTANTIN NOICA

83. CONSTANTIN NOICA – filosof 12.07.1909 Se naşte, la Vulcăneşti, judeţul Teleorman, CONSTANTIN NOICA – filosof. Cursuri liceale la "Dimitrie Cantemir" şi "Spiru Haret" din Bucureşti, apoi student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii bucureştene. Audiază cursurile profesorilor C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea Florian, Nae Ionescu, ultimul dintre aceştia exercitând o influenţă notabilă asupra tânărului student şi a preocupărilor sale filosofice ulterioare absolvirii facultăţii. Cu teza de licenţă Problema lucrului în sine la Kant se inaugurează una dintre direcţiile esenţiale, cea de istoric al filosofiei, în special al filosofiei germane. A fost bibliotecar la Seminarul de istorie a filosofiei, a fost membru al grupului Criterion. A făcut o specializare în Franţa, iar în 1940 şi-a susţinut teza de doctorat. Între anii 1941-1944 a lucrat la Berlin, fiind referent la Institutul româno-german, dar s-a ocupat şi de reeditarea lucrărilo

NICOLAE BÃLCESCU

82. NICOLAE BÃLCESCU - istoric, economist, doctrinar militar, om politic, diplomat, revoluţionar, fruntaş al generaţiei paşoptiste 29.06.1819 Se naşte, la Bucureşti, NICOLAE BÃLCESCU - istoric, economist, doctrinar militar, om politic, diplomat, revoluţionar, fruntaş al generaţiei paşoptiste. Copilăria şi tinereţea lui Bălcescu au cunoscut un cadru revoluţionar marcat de anii 1821. La 7 ani învaţă carte grecească de la un arhimandrit grec ce îi predă lecţii acasă. La 13 ani începe instruirea organizată, devenind elev al Colegiului Sf. Sava. Ca elev la colegiu se manifestă în chip strălucit obţinând, în cei trei ani de studiu, rezultate excelente. În 1835 încetează învăţătura în mod organizat, dar, ca autodidact, îşi perfecţionează permanent cunoştinţele. Cunoaşte bine limbile latină, greacă, franceză, italiană, germană, engleză. În domeniul filosofiei îşi întregeşte cunoştinţele cu profesorul Eftimie Murgu. Situaţia precară a familiei îl determină să ceară angajarea sa în cadru

HERMANN OBERTH

81. HERMANN OBERTH, profesor de fizică, inventator, pionier al astronauticii 25.06.1894 Sibiu - se naşte HERMANN OBERTH, profesor de fizică, inventator, pionier al astronauticii. Fiul unui renumit chirurg, Julius Oberth. Şcoala primară şi gimnaziul la Sighişoara, apoi începe medicina la Mûnchen, dar este mai atras de cursurile de aerodinamică şi fizică de la Institutul Politehnic. Pleacă pe front, dar este rănit şi se întoarce la Sighişoara ca sergent sanitar. Reia studiile de medicină la Budapesta, începe studiile de fizică la Cluj continuându-le la Mûnchen, Gottingen şi Heidelberg. Corepondează cu savantul rus K.E. Tiolkovski. Predă matematica şi fizica la Mediaş. În 1928 este consultant ştiinţific al firmei UFA - Berlin pentru filmul "Femeia în lună", urmând să construiască o rachetă adevărată cu benzină şi oxigen. În 1929 trei descoperiri şi soluţii de rachete, la Oficiul german de invenţii din Berlin. În 1930, Oberth primeşte brevetul de autor pentru primul său m

GEORGE CÃLINESCU

80. GEORGE CÃLINESCU, critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, poet 19.06.1899 S-a născut GEORGE CÃLINESCU, critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, poet. Începe şcoala la Iaşi şi continuă la Bucureşti. În anul 1919 este student al Facultăţii de Litere din Bucureşti. În acelaşi an debutează la Sburătorul, revista lui E. Lovinescu, cu versuri şi aforisme. Este custode la biblioteca facultăţii şi paleograf la Arhivele Statului. În 1921 călătoreşte în Italia, cu prilejul fondării revistei Roma. Ulterior va deveni singurul redactor al acestui periodic. După licenţă (1923), devine profesor de filosofie la Liceul Gh. Şincai din Bucureşti. La recomandarea profesorului Ramiro Ortiz şi a lui Vasile Pârvan, pleacă la Roma unde studiază documente referitoare la Ţările Române. Profesor de română şi italiană la Timişoara, apoi din nou la Şincai, predând italiana şi franceza. Participă şi la editarea a două periodice Sinteze şi Capricorn, iar în 1933 şi 1935 este redactor pri

NAE IONESCU

79. NAE IONESCU, filosof, jurnalist, profesor universitar 16.06.1890 Brăila - se naşte NAE IONESCU, filosof, jurnalist, profesor universitar. Studii primare şi liceale la Brăila, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Între anii 1913 şi 1919 se află în Germania pentru studii în filosofie şi doctorat cu o lucrare de logică matematică. După întoarcerea în ţară este, pentru scurt timp, profesor la Liceul Miltar de la Mănăstirea Dealu, după care este asistent la Catedra de Logică de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, devenind profesor agregat abia în 1937, după 17 ani de învăţământ. A predat cursuri cu tematică variată : Curs de logică; Filosofia religiei. Problema dumnezeirii; Filosofia religiei; Metafizică şi religie; Filosofia gramaticii; Istoria logicii; Teoria cunoaşterii. Metafizica. Problema salvării în Faust-ul lui Goethe; Metafizica. Cunoaşterea medicală. Pentru unele din ideile metafizice, talentata scriitoare, Marta Petreu,

VASILE ALECSANDRI

78. VASILE ALECSANDRI, poet, prozator, dramaturg, om politic, diplomat 14.06.1818 Se naşte VASILE ALECSANDRI, poet, prozator, dramaturg, om politic, diplomat. Data naşterii până astăzi incertă. Poetul a declarat că s-a născut la 21 iulie 1821, unii cercetători susţin ca dată 14 iunie 1818, conform documentelor găsite. Era al treilea copil al vornicului Vasile Alecsandri şi al Elenei, născută Cozoni, fiica unui grec romanizat. Şi-a petrecut copilăria la moşia Mirceşti, pe Siret, şi la Iaşi. Primele cunoştinţe le-a primit de la călugărul maramureşan Gherman Vida, avându-l coleg pe Mihail Kogălniceanu. Împreună cu Kogălniceanu şi cu Alexandru Ioan Cuza, urmează la Iaşi cursurile pensionului condus de Victor Cuenim, până în 1834 când este trimis la Paris, unde îşi va trece bacalaureatul în litere. După o călătorie prin oraşele Italiei de nord şi Viena, se întoarce la Iaşi unde ocupă diferite funcţii administrative, unele doar onorifice ca şi rangurile boiereşti la care-l îndreptăţ

ION CREANGÃ

77. ION CREANGÃ, scriitor 10.06.1839 Se naşte ION CREANGÃ, scriitor. Fiul lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă din Humuleşti, Neamţ. În 1847 este elev în satul natal, apoi la Broşteni şi Târgu Neamţ, iar în 1854 îl aflăm elev la şcoala de catiheţi din Fălticeni, apoi la Seminarul din Socola. Despre toate acestea a scris el însuşi în nepieritoarele "Amintiri din copilărie". În anul 1859 este hirotonisit diacon la Iaşi, iar un an mai târziu se înscrie la Facultatea de teologie, ulterior desfiinţată. Din anul 1864 frecventează Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, unde era director Titu Maiorescu. Datorită încercărilor sale de modernizare a clerului, intră în coflict cu autorităţile bisericeşti şi va fi suspendat din funcţia de diacon şi din cea de institutor. În 1874 este reprimit în învăţământ şi-l cunoaşte pe Eminescu, pe atunci revizor şcolar. Acesta îl introduce la cenaclul "Junimea". Publică manuale şcolare împreună cu alţi coleg

HENRI COANDÃ

76. HENRI COANDÃ, savant, constructor de avioane şi inventator, pionier al aviaţiei cu reacţie 07.06.1886 Se naşte HENRI COANDÃ, savant, constructor de avioane şi inventator, pionier al aviaţiei cu reacţie. Urmează cursurile Liceului "Sf. Sava" din Bucureşti şi ale Liceului militar din Iaşi pe care l-a absolvit în 1903, şef de promoţie. Devine ofiţer absolvent al Şcolii militare de artilerie din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Aeronautică din Paris, dar se perfecţionează în continuare la Institutul de electricitate Montefiore - Torino, la Charlottenburg şi la Universitatea din Liege. În 1912 este inginer aeronautic la Paris. Este distins cu numeroase premii şi medalii naţionale şi internaţionale, membru al Academiei Române. Stabilit la Paris din 1909, Coandă efectuează cercetări aeronautice, a conceput o balanţă aerodinamică pe care a instalat-o pe o locomotivă cu care, noaptea, efectua la viteza de 85-95 km/oră, experienţe prin care a descoperit hipersustentaţia

ION C. BRÃTIANU

75. ION C. BRÃTIANU, mare om politic şi de stat, diplomat, istoric, fruntaş al revoluţiei de la 1848, al Unirii Principatelor şi Războiului de Independenţă, orator 02.06.1820 Se naşte ION C. BRÃTIANU, mare om politic şi de stat, diplomat, istoric, fruntaş al revoluţiei de la 1848, al Unirii Principatelor şi Războiului de Independenţă, orator. Face parte dintr-o veche familie boierească din Argeş; strămoşul său a întemeiat satul Brătieni de pe malul Vâlsanului; nume dat şi muntelui din apropiere. În casa lui Dincă Brătianu, tatăl său, veneau personalităţile epocii, cum ar fi : Constantin Bălăceanu, Grigore Grădişteanu, Banul Filipescu şi chiar contele Pavel Kisseleff. Începe să studieze cu învăţatul grec, Simonidi, discipol al lui GH. Lazăr. Ca mai toţi tinerii epocii ajunge iuncăr şi leagă o strânsă prietenie cu Grigore Caracaş, fiul mediului, care-l introduce în casele boiereşti din Bucureşti. Este remarcat de domnitorul Alexandru Ghica pentru capacitatea sa deosebită. Pleac

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte

NICOLAE GRIGORESCU

72. NICOLAE GRIGORESCU, pictor (15.05.1838, Pitaru, jud. Dîmboviţa - 1907, Cîmpina). După o scurtă ucenicie (1848-1850), în atelierul pictorului ceh Anton Chladek la Bucureşti, execută icoane pentru bisericile din Băicoi şi Căldăruşani (1853-1856), şi picturi murale pentru Biserica "Zamfira" (1857) şi Agapia (1858-1861). La intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, care îl întâlneşte pe artist la Agapia, primeşte în 1861 o bursă de la Ministerul Moldovei, pentru a studia la Paris. Aici este coleg cu Renoir şi lucrează la Barbizon, precum şi în alte locuri din preajma Parisului. Expune la Salonul parizian (1868), la Expoziţiile atiştilor în vaţă din Bucureşti (începând cu 1870) şi la expoziţiile organizate de "Societatea Amicilor Belelor-Arte". Ia parte, ca pictor de front, la războiul de Independenţă din 1877-1878, făcând numeroase desene ce vor sta la baza unor expoziţii. În perioada 1879-1980, lucrează îndeosebi în Franţa, la atelierul său din Paris. Revenit în

LUCIAN BLAGA

71. LUCIAN BLAGA, filosof (09.05.1895, Lancrăm, jud. Alba - 06.05.1961, Cluj). Unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului nostru s-a născut într-un sat ce poartă "în nume sunetele lacrimei". Copilăria i-a stat, după cum mărturiseşte el însuşi, "sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului", viitorul poet care se va autodefini mai târziu "mut ca o lebădă", neputând să vorbească până la vârsta de 4 ani. Primele clase le face la Sebeş (1902-1906), urmează liceul Andrei Şaguna din Braşov (1906-1914), unde era pofesor ruda sa, Iosif Blaga, autorul întâiului tratat românesc de Teoria dramei. În anul izbucnirii primului Război Mondial, îşi începe studiile de teologie la Sibiu, apoi frecventează cursurile Universităţii din Viena, unde studiază filosofia şi obţine doctoratul. Revenit în România reîntregită, se dăruieşte cauzei presei româneşti în Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj şi Banatul din Lugo. În 1926 intră în diploma

NICOLAE IORGA

70. NICOLAE IORGA, istoric, arheolog, istoric literar, scriitor, economist, politolog, pedagog. 05.06.1871 Botoşani - se naşte NICOLAE IORGA, istoric, arheolog, istoric literar, scriitor, economist, politolog, pedagog. Fiul avocatului Nicu Iorga şi al Zulniei, femeie cultă cunoscătoare a limbilor germană şi franceză. Şi-a făcut studiile primare şi primele cinci clase secundare la Botoşani, apoi la Iaşi, la Liceul Naţional. Tot la Iaşi urmează Facultatea de istorie şi litere, la 18 ani fiind licenţiat. Primeşte Bursa Iosif Nicolescu cu care pleacă patru ani în Franţa şi Germania specializându-se în istorie universală. Îşi ia doctoratul şi devine profesor la Universitatea din Bucureşti în 1894 când avea 23 de ani. Activitatea publicistică începută de timpuriu la revistele lui Hasdeu şi Xenopol, la Contemporanul, la Lupta lui George Panu şi la Convorbiri literare, apoi la Epoca, L'independence roumaine, România jună. Opiniei savanţilor străini se impune printr-o Istorie a poporu

ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ

69. ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ, poet 26.04.1922 Com. Caporal Alexa, jud. Arad - s-a născut ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ, poet. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj. Debutează în anul 1939 la Jurnalul literar al lui G. Călinescu. În 1943 face parte din gruparea Cercul literar de la Sibiu. În 1947 I se acordă premiul Sburătorul pentru volumul în manuscris Alfabet poetic. Editorial debutează în 1964 cu Cartea mareelor. Redactor la revista Secolul XX. Traduce mai ales din poezia germană. Opera : Cartea mareelor (1964), Omul cu compasul (1966), Seminţia lui Laokoon (1967).

ANGHEL SALIGNY

68. ANGHEL SALIGNY, inginer constructor (19.04.1854, Şerbăneşti, jud. Galaţi - 17.06.1925, Bucureşti). Tehnician şi bărbat politic. Studiile le urmează la lieul din Focşani şi la Postdam. Se înscrie la Facultatea de Ştiinţe din Berlin, ca să urmeze astronomia. Renunţă şi trece la Şcoala Politehnică din Charlottenburg, unde obţine, în 1875, titlul de inginer. În 1876 intră în sevriciul Căilor Ferate Române. În 1888 este însărcinat cu întocmirea proiectului podului de peste Dunăre, la Cernavodă, pe care îl începe în 1890 şi-l termină în 1895. Nenumăratele sale lucrări tehnice răspândite aproape peste tot vechiul regat din Oltenia şi până în Moldova, sunt o mărturie vie a acestui neobosit şi celui mai mare inginer român. Fost şef al Serviciului de poduri de cale ferată şi al docurilor, apoi director general al Căilor Ferate (1895), director general al podurilor şi căilor de comunicaţie pe apă (1901-1910), profesor la Şcoala naţională de poduri şi şosele. Devine membru şi preşedi