83. CONSTANTIN NOICA – filosof
12.07.1909 Se naşte, la Vulcăneşti, judeţul Teleorman, CONSTANTIN NOICA – filosof. Cursuri liceale la "Dimitrie Cantemir" şi "Spiru Haret" din Bucureşti, apoi student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii bucureştene. Audiază cursurile profesorilor C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea Florian, Nae Ionescu, ultimul dintre aceştia exercitând o influenţă notabilă asupra tânărului student şi a preocupărilor sale filosofice ulterioare absolvirii facultăţii. Cu teza de licenţă Problema lucrului în sine la Kant se inaugurează una dintre direcţiile esenţiale, cea de istoric al filosofiei, în special al filosofiei germane. A fost bibliotecar la Seminarul de istorie a filosofiei, a fost membru al grupului Criterion. A făcut o specializare în Franţa, iar în 1940 şi-a susţinut teza de doctorat. Între anii 1941-1944 a lucrat la Berlin, fiind referent la Institutul româno-german, dar s-a ocupat şi de reeditarea lucrărilor lui Nae Ionescu. A editat Izvoare de filosofie. În perioada 1945-1958 a avut domiciliu forţat, iar din 1958 până în 1964 a fost deţinut politic. Din 1965 până în 1975 a lucrat la Institutul de Logică al Academiei Române, fiind cercetător. Dintre lucrările mai cunoscute amintim : Mathesis sau bucuriile simple; Jurnal filosofic; Douăzeci şi şapte de drepte ale realului; Sentimentul românesc al fiinţei; Devenirea întru fiinţă; Scrisori despre logica lui Hermes. Din 1976 se retrage la Păltiniş, Sibiu, unde moare în anul 1987.
Comentarios
Publicar un comentario