Ir al contenido principal

GEORGE BACOVIA


92. GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist



4.09.1881 Se naşte, la Bacău, GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist. Numele real era Gheorghe Vasiliu, fiul unui comerciant. După studii de drept, urmate cu întreruperi, devine membru al baroului din Bacău. Nu va profesa însă nicodată având alte îndeletniciri fără legătură cu pregătirea sa profesională : învăţător suplinitor, copist, ajutor de contabil. Fire bolnăvicioasă, îşi petrece bună parte din timp prin sanatorii şi spitale. Redactor la revista Orizonturi Noi din Bacău. În anul 1916 debutează cu volumul Plumb, premiat de Ministerul Artelor în 1923. În anul 1925 este directorul Ateneului Cultural şi obţine Premiul Societăţii Scriitorilor. După căsătoria cu Agatha Grigorescu se mută la Bucureşti unde editează revista Orizonturi Noi. În 1934 obţine, ca şi Arghezi, Premiul Naţional pentru Poezie. Obţine o pensie de la Societatea Scriitorilor, dar va continua să presteze, cât sănătatea îi permite, munci ocazionale, cum ar fi bibliotecar, consilier cultural. În ultimii ani ai vieţii primeşte diverse distincţii, iar poezia sa capătă consacrarea deplină. Meritul său esenţial este cel de a fi impus o tonalitate distinctă şi de a o fi accentuat progresiv, cu efecte lirice ieşite din comun. Numeroşii critici care s-au pronunţat asupra operei bacoviene au constatat în mod unanim excepţionala modernitate a viziunii sale poetice. Volumele care l-au impus, făcând să fie una dintre vocile majore ale secolului XX, sunt : Scântei galbene (1926), Cu voi (1930), Comedii în fond (1936), Ştanţe burgheze (1946). S-a stins din viaţă la 22 mai 1957. Postum i-a apărut şi un volum de Proză în anul 1983.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l
Publicar un comentario
Leer más

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc
Publicar un comentario
Leer más

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte
Publicar un comentario
Leer más