Ir al contenido principal

MIHAIL JORA


85. MIHAIL JORA - compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor


02.08.1891 Se naşte, la Roman, MIHAIL JORA - compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor. Începe studiile muzicale în timp ce era elev la Liceul Internat din Iaşi şi le continuă la Conservatorul din Iaşi. Paralel urmează şi Facultatea de Drept luându-şi licenţa în 1912. Şi-a perfecţionat cunoştinţele muzicale la Leipzig şi a debutat la pupitrul Orchestrei Ministerului Instrucţiunii Publice, viitoarea Filarmonică prezentându-şi propria compoziţie Suita pentru orchestră în RE, la 10 feb. 1919. Ia parte la primul război mondial, este rănit la picior şi rămâne cu o infirmitate pe viaţă. Îl cunoaşte pe George Enescu şi, prin intermediul acestuia, pleacă la Paris spre a studia compoziţia. Debutează ca redactor muzical la Revista Vremii şi cronicar muzical la ziarul L'Orient, ce apărea în Capitala României, în limba franceză. Mai colaborează la Muzică şi Poezie şi Timpul. Profesor de armonie şi de compoziţie la Academia de Muzică din Bucureşti. Director al programelor muzicale la Societatea de Radiodifuziune, pune bazele primelor formaţii ale acestei instituţii. Membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Compozitorilor Români, consilier artistic al Filarmonicii şi Operei Române, al Fundaţiilor Regale, membru al Institutului Max Reger din Bonn şi membru titular al Academiei Române. Distins cu premiul I de compoziţie "George Enescu", medalia de aur a Expoziţiei Univesale de la Paris (1937), Premiul Naţional de Compoziţie, marele premiu "G. Hamangiu" al Academiei Române, Meritul Cultural în grad de comandor, Profesor emerit, Maestru emerit al artei, Artist al poporului, premiul internaţional Gottfried von Herder. A compus muzică de scenă (La piaţă; Demoazela Măriuţa; Când strugurii se coc); muzică simfonică şi vocal simfonică (Poveste indică; Privelişti moldoveneşti); muzică de cameră, muzică pentru pian (Sonate; Joujoux pour Ma Dame), muzică vocală şi corală. În istoria muzicii româneşti, Jora rămâne creatorul liedului şi baletului modern autohton, creatorul muzicii simfonice cu program şi cel mai important profesor de compoziţie al sec. XX. A trecut în eternitate la 10 mai 1971, Bucureşti.

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte