Ir al contenido principal

MIHAIL JORA


85. MIHAIL JORA - compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor


02.08.1891 Se naşte, la Roman, MIHAIL JORA - compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor. Începe studiile muzicale în timp ce era elev la Liceul Internat din Iaşi şi le continuă la Conservatorul din Iaşi. Paralel urmează şi Facultatea de Drept luându-şi licenţa în 1912. Şi-a perfecţionat cunoştinţele muzicale la Leipzig şi a debutat la pupitrul Orchestrei Ministerului Instrucţiunii Publice, viitoarea Filarmonică prezentându-şi propria compoziţie Suita pentru orchestră în RE, la 10 feb. 1919. Ia parte la primul război mondial, este rănit la picior şi rămâne cu o infirmitate pe viaţă. Îl cunoaşte pe George Enescu şi, prin intermediul acestuia, pleacă la Paris spre a studia compoziţia. Debutează ca redactor muzical la Revista Vremii şi cronicar muzical la ziarul L'Orient, ce apărea în Capitala României, în limba franceză. Mai colaborează la Muzică şi Poezie şi Timpul. Profesor de armonie şi de compoziţie la Academia de Muzică din Bucureşti. Director al programelor muzicale la Societatea de Radiodifuziune, pune bazele primelor formaţii ale acestei instituţii. Membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Compozitorilor Români, consilier artistic al Filarmonicii şi Operei Române, al Fundaţiilor Regale, membru al Institutului Max Reger din Bonn şi membru titular al Academiei Române. Distins cu premiul I de compoziţie "George Enescu", medalia de aur a Expoziţiei Univesale de la Paris (1937), Premiul Naţional de Compoziţie, marele premiu "G. Hamangiu" al Academiei Române, Meritul Cultural în grad de comandor, Profesor emerit, Maestru emerit al artei, Artist al poporului, premiul internaţional Gottfried von Herder. A compus muzică de scenă (La piaţă; Demoazela Măriuţa; Când strugurii se coc); muzică simfonică şi vocal simfonică (Poveste indică; Privelişti moldoveneşti); muzică de cameră, muzică pentru pian (Sonate; Joujoux pour Ma Dame), muzică vocală şi corală. În istoria muzicii româneşti, Jora rămâne creatorul liedului şi baletului modern autohton, creatorul muzicii simfonice cu program şi cel mai important profesor de compoziţie al sec. XX. A trecut în eternitate la 10 mai 1971, Bucureşti.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más