Ir al contenido principal

HENRI COANDÃ


76. HENRI COANDÃ, savant, constructor de avioane şi inventator, pionier al aviaţiei cu reacţie


07.06.1886 Se naşte HENRI COANDÃ, savant, constructor de avioane şi inventator, pionier al aviaţiei cu reacţie. Urmează cursurile Liceului "Sf. Sava" din Bucureşti şi ale Liceului militar din Iaşi pe care l-a absolvit în 1903, şef de promoţie. Devine ofiţer absolvent al Şcolii militare de artilerie din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Aeronautică din Paris, dar se perfecţionează în continuare la Institutul de electricitate Montefiore - Torino, la Charlottenburg şi la Universitatea din Liege. În 1912 este inginer aeronautic la Paris. Este distins cu numeroase premii şi medalii naţionale şi internaţionale, membru al Academiei Române. Stabilit la Paris din 1909, Coandă efectuează cercetări aeronautice, a conceput o balanţă aerodinamică pe care a instalat-o pe o locomotivă cu care, noaptea, efectua la viteza de 85-95 km/oră, experienţe prin care a descoperit hipersustentaţia produsă de aripa cu fantă de bord de atac. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în articole şi conferinţe şi apărate prin brevete de invenţie. La cea de-a doua Expoziţie de Locomoţie Aeriană din 1910 de la Paris, Coandă a expus primul avion fără elice, iar în 1918 a construit primul avion bimotor din lume. Dintre foarte numeroasele invenţii ale lui Coandă, cel mai cunoscut şi răspândit ca aplicaţii este fenomenul aerohidrodinamic denumit Efectul Coandă. El este unanim recunoscut ca "părinte al aviaţiei cu reacţie". Moare la 25 nov. 1972, la Bucureşti.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más