Ir al contenido principal

HENRI COANDÃ


76. HENRI COANDÃ, savant, constructor de avioane şi inventator, pionier al aviaţiei cu reacţie


07.06.1886 Se naşte HENRI COANDÃ, savant, constructor de avioane şi inventator, pionier al aviaţiei cu reacţie. Urmează cursurile Liceului "Sf. Sava" din Bucureşti şi ale Liceului militar din Iaşi pe care l-a absolvit în 1903, şef de promoţie. Devine ofiţer absolvent al Şcolii militare de artilerie din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Aeronautică din Paris, dar se perfecţionează în continuare la Institutul de electricitate Montefiore - Torino, la Charlottenburg şi la Universitatea din Liege. În 1912 este inginer aeronautic la Paris. Este distins cu numeroase premii şi medalii naţionale şi internaţionale, membru al Academiei Române. Stabilit la Paris din 1909, Coandă efectuează cercetări aeronautice, a conceput o balanţă aerodinamică pe care a instalat-o pe o locomotivă cu care, noaptea, efectua la viteza de 85-95 km/oră, experienţe prin care a descoperit hipersustentaţia produsă de aripa cu fantă de bord de atac. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în articole şi conferinţe şi apărate prin brevete de invenţie. La cea de-a doua Expoziţie de Locomoţie Aeriană din 1910 de la Paris, Coandă a expus primul avion fără elice, iar în 1918 a construit primul avion bimotor din lume. Dintre foarte numeroasele invenţii ale lui Coandă, cel mai cunoscut şi răspândit ca aplicaţii este fenomenul aerohidrodinamic denumit Efectul Coandă. El este unanim recunoscut ca "părinte al aviaţiei cu reacţie". Moare la 25 nov. 1972, la Bucureşti.

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte