MIHAIL KOGÃLNICEANU

93. MIHAIL KOGÃLNICEANU - istoric, literat, om politic şi diplomat

06.09.1817 Se naşte, la Iaşi, MIHAIL KOGÃLNICEANU - istoric, literat, om politic şi diplomat. Primele slove le învaţă împreună cu Vasile Alecsandri, de la călugărul transilvănean Gherasim Vida. Urmează apoi cursurile pensionului Cuenim din Iaşi, apoi ale Institutului de la Miroslava. La 17 ani este trimis la studii în Franţa şi Prusia. După patru ani de studii temeinice la Luneville şi Berlin, se întoarce la Iaşi. Aici continuă activitatea publicistică începută în străinătate şi fondează publicaţia Dacia literară (1840). Se afirmă în domeniul vieţii politice ca un apărător al principiilor democratice şi ca unul din factorii de bază în pregătirea Revoluţiei de la 1848 şi a Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Este director la Departamentul Lucrărilor Publice şi la Departamentul de Interne. În această calitate, pune bazele primei fabrici de postav din Moldova. În plan cultural publică Albumul istoric şi literar şi scoate primul ziar unionist Steaua Dunării (1855). După alegerea lui Cuza ca domn al Principatelor Unite, Kogălniceanu devine prim-ministru al guvernului, apoi ministru de interne, iar mai târziu de externe. La 16 septembrie 1868 este ales membru al Academiei Române. La 9 mai 1877, Kogălniceanu proclamă independenţa de stat a României în Adunarea Deputaţilor. Excelent îndrumător al tineretului şi neobosit cercetător al istoriei, culegător al documentelor istorice, autor de studii valoroase şi lucrări de prestigiu, Kogălniceanu este, în acelaşi timp, şi un înzestrat literat. Intelectual de profunzime, Kogălniceanu rămâne, fără îndoială, unul din cele mai realiste, active, rafinate şi semnificative spirite ale epocii moderne. Opera lui Kogălniceanu, destul de variată, poate fi urmărită din perioada studiilor în străinătate şi până în pragul morţii. Ea reflectă monumetele esenţiale din istoria românilor legate de anii 1848, 1859, 1877. Moare la 20 iunie 1891, la Paris.

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte

Elita României - 100 de personalități românești

Buscar este blog