Ir al contenido principal

OCTAV ONICESCU


89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof


20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei director a fost de la înfiinţare. Publică cea dintâi carte de algebră modernă în limba română. La Universitate s-a ocupat de organizarea catedrei de teoria probabilităţilor, ocupându-se de latura aplicativă a acestei ramuri a matematicii, şi a fost conducătorul secţiei de teoria probabilităţilor din cadrul Institutului de Matematică al Academiei. A iniţiat şi organizat Uniunea interbalcanică a matematicienilor, cuprinzând matematicieni din Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia. A fost preocupat de algebră, geometrie, statistică, dar mai ales de teoria probabilităţilor şi programare liniară. În acest din urmă domeniu a dat o metodă originală de reducere a sistemelor de ecuaţii numită Metoda Onicescu. În domeniul geometriei diferenţiale, ca şi în cel al analizei funcţionale, există Formula Onicescu. Publică un număr de 19 manuale şi tratate de nivel mediu şi superior, între care : Calculul vectorial - partea I; Calculul probabilităţilor (1939); Algebră; Teoria momentelor; Calculul probabilităţilor şi statistica matematică; Calculul probabilităţilor şi aplicaţii; Lecţii de statistică matematică; Cibernetica sau ştiinţa strategiei în conducerea acţiunilor omeneşti. La redactarea unora dintre lucrări a colaborat cu Gh. Mihoc, Gh. Galbură, C.T. Ionescu-Tulcea. Publică peste o sută de note şi memorii de înaltă ţinută ştiinţifică, în franceză, germană, engleză, italiană, română. Este citat în lucrări şi tratate de matematică pe plan internaţional. A încetat din viaţă la 19 aug. 1983, la Bucureşti

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más