Ir al contenido principal

AUGUSTIN MAIOR


90. AUGUSTIN MAIOR - fizician, inventator, profesor universitar


21.08.1882 S-a născut la Reghin, jud. Mureş, AUGUSTIN MAIOR - fizician, inventator, profesor universitar. Este fiul învăţătorului Gheorghe Maior şi al Terezei Cosma. Studiile primare şi le face la Reghin, iar pe cele liceale la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş şi la Liceul Piariştilor din Budapesta, unde şi-a luat şi bacalaureatul. Tot la Budapesta va urma şi Şcoala Politehnică obţinând diploma de inginer mecanic. A audiat cursuri de specializare la Mûnchen, Viena şi Göttingen pentru fizica teoretică şi matematici superioare. Din iniţiativa lui Augustin Maior s-a înfiinţat la Universitatea din Cluj primul curs de fizică teoretică şi aplicată în limba română, el fiind numit profesor universitar pentru predarea acestui curs. A predat şi cursul de fizică şi tehnologia industrială la Academia Comercială din Cluj. Decan al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, membru titular al Academiei de Ştiinţe din România, Augustin Maior a fost primul profesor universitar care a introdus în România predarea de cursuri distincte de fizică teoretică. În perioada interbelică a reuşit să alcătuiască una dintre cele mai bune biblioteci de fizică din ţară; tot el a organizat un laborator de măsurări electrice, dotat corespunzător, a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telefonie şi telegrafie din Transilvania. A avut şi alte preocupări, cum ar fi psihologia în industrie, mecanismul crizelor economice. În anul 1929 a participat, cu partea matematică, fizică şi tehnică, la redactarea Enciclopediei Române Pallas. Opera de creaţie ştiinţifică a lui Augustin Maior este vastă şi inegală, cea mai relevantă descoperire a sa fiind telefonia multiplă. Moare la 3 oct. 1963, Cluj.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más