Ir al contenido principal

ION CREANGÃ


77. ION CREANGÃ, scriitor


10.06.1839 Se naşte ION CREANGÃ, scriitor. Fiul lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă din Humuleşti, Neamţ. În 1847 este elev în satul natal, apoi la Broşteni şi Târgu Neamţ, iar în 1854 îl aflăm elev la şcoala de catiheţi din Fălticeni, apoi la Seminarul din Socola. Despre toate acestea a scris el însuşi în nepieritoarele "Amintiri din copilărie". În anul 1859 este hirotonisit diacon la Iaşi, iar un an mai târziu se înscrie la Facultatea de teologie, ulterior desfiinţată. Din anul 1864 frecventează Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, unde era director Titu Maiorescu. Datorită încercărilor sale de modernizare a clerului, intră în coflict cu autorităţile bisericeşti şi va fi suspendat din funcţia de diacon şi din cea de institutor. În 1874 este reprimit în învăţământ şi-l cunoaşte pe Eminescu, pe atunci revizor şcolar. Acesta îl introduce la cenaclul "Junimea". Publică manuale şcolare împreună cu alţi colegi din învăţământ, mai cunoscute fiind : Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară (1868), Învăţătorul copiilor (1871), Povăţuitorul la cetire prin scriere după sistema fonetică (1876). În aceste manuale îi apar şi primele povestiri : Inul şi cămeşa, Acul şi Barosul, Pîcală, Ursul păcălit de vulpe. Debutul autentic are loc în revista Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori, în 1875. În următorii trei ani, în revista ieşeană îi apar şi celelalte poveşti după ce fuseseră citite la Junimea. Amintiri din copilărie apare în anii 1881 şi 1882 va fi publicată postum, după ce fusese citită de autor la Cercul literar al lui N. Beldiceanu. A murit la 31 dec. 1889 la Iaşi.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más