Ir al contenido principal

TRAIAN VUIA


91. TRAIAN VUIA - constructor de avioane şi motoare, inventator

29.08.1872 Se naşte, la Surdacu Mic, TRAIAN VUIA - constructor de avioane şi motoare, inventator. Studii secundare la Liceul din Lugoj, studii superioare la Şcoala Politehnică şi la Facultatea de Drept din Budapesta, doctor în ştiinţe juridice, este preşedinte al primului comitet legal al Frontului Naţional Român şi al Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania. Pleacă la Paris pentru a-şi perfecţiona planurile aeroplanului-automobil pe care-l începuse la Lugoj în perioada 1901-1902 şi pe care-l va prezenta la 16 feb. 1903 Academiei de Ştiinţe din Franţa sub forma unui memoriu în problema zborului mecanic. Deşi respins, Vuia şi-a brevetat totuşi proiectul şi l-a construit în perioada 1903-1905. El a realizat prima aripă de avion cu incidenţă veritabilă în timpul zborului, a realizat primul avion cu aripi pliante precum şi trenul de aterizare cu amortizoare. Cu aparatul său, Vuia efectuează, la 18 mar. 1906, primul zbor integral mecanic, în care aparatul a decolat, a zburat şi apoi a aterizat, folosind exclusiv mijloacele de bord. Vuia şi-a construit noi aparate şi a continuat să facă zboruri, iar aparatul a fost expus la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Paris. După o întrerupere de câţiva ani, Vuia elaborează primul său proiect de elicopter, în 1918 realizând elicopterul Vuia 1, iar ultimul proiect de elicopter datează din anul 1925. Va fi preocupat în continuare de aparatele de zbor, dar şi de problema naţională a românilor din Transilvania. Moare la 3 sep. 1950 la Bucureşti.

Comentarios

Entradas populares de este blog

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...

GEORGE BACOVIA

92. GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist 4.09.1881 Se naşte, la Bacău, GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist. Numele real era Gheorghe Vasiliu, fiul unui comerciant. După studii de drept, urmate cu întreruperi, devine membru al baroului din Bacău. Nu va profesa însă nicodată având alte îndeletniciri fără legătură cu pregătirea sa profesională : învăţător suplinitor, copist, ajutor de contabil. Fire bolnăvicioasă, îşi petrece bună parte din timp prin sanatorii şi spitale. Redactor la revista Orizonturi Noi din Bacău. În anul 1916 debutează cu volumul Plumb, premiat de Ministerul Artelor în 1923. În anul 1925 este directorul Ateneului Cultural şi obţine Premiul Societăţii Scriitorilor. După căsătoria cu Agatha Grigorescu se mută la Bucureşti unde editează revista Orizonturi Noi. În 1934 obţine, ca şi Arghezi, Premiul Naţional pentru Poezie. Obţine o pensie de la Societatea Scriitorilor, dar va continua să presteze, cât sănătatea îi permite, munci ocazionale, cum ...

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...