GRIGORE COBÃLCESCU

97. GRIGORE COBÃLCESCU - geolog, paleontolog, întemeietorul şcolii româneşti de geologie

22.09.1831 Se naşte, la Iaşi, GRIGORE COBÃLCESCU - geolog, paleontolog, întemeietorul şcolii româneşti de geologie. Urmează cursurile primare şi liceale la Iaşi. La 18 ani absolvă Academia Mihăileană şi concurează pentru ocuparea catedrei de ştiinţe naturale şi fizică la singurul liceu din Iaşi, unde este numit profesor. Timp de 3 ani este trimis de consiliul şcolar în Franţa pentru specializare în geologie şi mineralogie. La întoarcere este numit profesor la Universitatea din Iaşi, unde, în 1881, a inaugurat primul curs de paleontologie. Împreună cu A.D. Xenopol întemeiază, în anul 1889, Societatea Ştiinţifică şi Literară, la care a fost ales preşedinte şi membru al secţiei ştiinţifice. La 20 martie 1887 devine membru al Academiei Române. Activitatea ştiinţifică a lui Grigore Cobălcescu este legată, într-o primă fază, de cercetarea geologică a zonei Moldovei. Începutul lucrărilor îl face la cariera de piatră de la Repedea (lângă Iaşi) şi continuă cu cercetarea geologică a judeţului Buzău, făcând importante observaţii în zona flişului paleogen şi în zona neogenă din estul Munteniei. Cercetările sale s-au extins şi asupra unui fenomen unic în ţară, vulcanii noroioşi de la Berca. În a doua parte a activităţii sale ştiinţifice, profesorul Cobălcescu s-a ocupat de revizuirea faunei neocomiene din Bazinul Dâmbovicioarei, a efectuat cercetări asupra faunei molusce a depozitelor pontice. Socotit ca întemeietor al cercetărilor geologice din zonele petrolifere ale ţării, el observă legătura zăcămintelor de ţiţei cu regiunile vulcanice şi cristaline lipsite de resturi organice. Prin activitatea în teren şi prin cercetarea hărţilor topografice a reuşit să separe marile unităţi geografice şi să precizeze numele catenelor muntoase. Pe tărâmul activităţii didactice a contribuit la dezvoltarea colecţiilor de roci şi fosile precum şi la îmbunătăţirea materialului didactic de specialitate. A elaborat şi tipărit primul manual de geologie scris în limba română şi atlase de profil. Prin dăruirea cu care s-a ocupat de studenţi, el a reuşit să capteze stima acestora şi a fost un factor hotărâtor în formarea viitorilor specalişti în domeniu, cum au fost Dimitrie Brândză, Emil Racoviţă, I. Simionescu etc., nume de rezonanţă în ştiinţa autohtonă şi mondială. Activitatea publicistică a lui Cobălcescu cuprinde peste 60 de articole, comunicări, monografii, tratate, studii, manuale de specialitate. Se stinge din viaţă la 21 mai 1892, la Iaşi.