Ir al contenido principal

ANGHEL SALIGNY


68. ANGHEL SALIGNY, inginer constructor

(19.04.1854, Şerbăneşti, jud. Galaţi - 17.06.1925, Bucureşti). Tehnician şi bărbat politic. Studiile le urmează la lieul din Focşani şi la Postdam. Se înscrie la Facultatea de Ştiinţe din Berlin, ca să urmeze astronomia. Renunţă şi trece la Şcoala Politehnică din Charlottenburg, unde obţine, în 1875, titlul de inginer. În 1876 intră în sevriciul Căilor Ferate Române. În 1888 este însărcinat cu întocmirea proiectului podului de peste Dunăre, la Cernavodă, pe care îl începe în 1890 şi-l termină în 1895. Nenumăratele sale lucrări tehnice răspândite aproape peste tot vechiul regat din Oltenia şi până în Moldova, sunt o mărturie vie a acestui neobosit şi celui mai mare inginer român. Fost şef al Serviciului de poduri de cale ferată şi al docurilor, apoi director general al Căilor Ferate (1895), director general al podurilor şi căilor de comunicaţie pe apă (1901-1910), profesor la Şcoala naţională de poduri şi şosele. Devine membru şi preşedinte (1907-1916) al Academiei Române. A lucrat şi în Ministerul de Agricultură în direcţiunea îmbunătăţirilor funciare, până în ziua declarării războiului pentru întregire. Între anii 1915-1916 a condus Direcţia generală a muniţiilor pe lângă Ministerul de Război. La 1919 se retrage din politică, rămânând totuşi preşedinte a numeroase comitete şi societăţi tehncie. Opera : Memoriu asupra proiectului podului peste Dunăre la Cernavodă. Bucureşti, 1888. Ref. : Enciclopedia României. Coord. : Lucian Predescu. Cugetarea-Saeculum, 1999, p. 754.

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte