Ir al contenido principal

EUDOXIU HURMUZAKI


95. EUDOXIU HURMUZAKI - ctitor de seamă al istoriografiei româneşti moderne, culegător de documente, cărturar, publicist, om politic şi de stat


20.09.1811 Se naşte, la moşia părintească Cernăuca, nu departe de Cernăuţi, EUDOXIU HURMUZAKI - ctitor de seamă al istoriografiei româneşti moderne, culegător de documente, cărturar, publicist, om politic şi de stat. Originea nu este autohtonă. Strămoşii săi au venit din Persia la Constantinopol şi de aici în Moldova spre sfârşitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea. O parte însemnată a familiei Hurmuzaki era situată în Bucovina şi se va împământeni aici. Tatăl său era vornicul Eudoxio Hurmuzaki. Din cei şapte fraţi : două fete şi cinci băieţi, dintre care, cunoscuţi ca oameni de cultură şi acţiune politică sunt: Constantin, Eudoxiu şi Alexandru. Dintre toţi, Eudoxiu este cel mai reprezentativ din istoria familiei. Îşi face studiile liceale la Cernăuţi, dreptul la Viena - unde îşi face mulţi prieteni care au jucat un rol activ în problemele Imperiului Austriac n-a părăsit Viena, ci a rămas aici datorită pasiunii sale pentru istorie, fie ca bărbaţi de stat, fie ca învăţaţi. După terminarea studiilor de drept, fapt care i-a deschis uşile bibliotecilor şi arhivei cezaro-crăieşti. Din acel moment a făcut numeroase investigaţii pe documente cu privire la istoria românilor. Anul 1848 îl găseşte la Viena, dar se întoarce în ţară, deoarece familia sa era focarul în jurul căruia se mişca întreaga suflare intelectuală şi progresistă a Bucovinei. Împreună cu fraţii săi redactează ziarul Bucovina. Prima faptă politică însemnată a lui Hurmuzaki este "Petiţiunea" înmânată împăratului Franz Josef (1849) la Kremsier, în numele populaţiei din ducatul Bucovinei în care se exprimau drepturile şi doleanţele acesteia. În urma acestui demers, împăratul declară, printr-o Diplomă specială, Bucovina ducat independent, separat de Galiţia, dispunând de o adunare provincială şi o stemă specială a ţării. A fost trimisul Dietei Bucovinei în Parlamentul de la Viena pentru a susţine acolo interesele românilor. Opera lui Hurmuzaki constă atât în activitatea practică pusă în slujba binelui public, dar mai ales ea este deosebită prin ceea ce a lăsat scris în cultura românilor. Opera lui istorică este cuprinsă în două părţi : Istoria Românilor şi Colecţia de documente Istoria Românilor, prelucrată în limba germană. Pentru laborioasa activitate ştiinţifică, Hurmuzaki a fost primit în Societatea Academică Română, în anul 1872, cu doi ani înainte de moartea sa, survenită în martie 1874. Hurmuzaki este considerat pe drept cuvânt astăzi "ctitor al istoriografiei româneşti moderne". Cea mai cunoscută lucrare : Documente privitoare la Istoria Românilor culese de?, 42 volume +1 vol.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más