Ir al contenido principal

VICTOR BABEŞ


84. VICTOR BABEŞ - medic, biolog, fondatorul microbiologiei moderne


28.07.1854 Se naşte VICTOR BABEŞ - medic, biolog, fondatorul microbiologiei moderne. Şi-a făcut studiile medicale la facultăţile din Bucureşti şi Viena, fiind apreciat în mod deosebit de către profesorii săi. Este numit asistent la catedra de histologie a Facultăţii de medicină din Budapesta, iar în 1878, la Viena, devine doctor în medicină, iar în 1885 îşi ia examenul de docenţă la Budapesta. În acelaşi an este numit profesor extraordinar de histologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. A întreprins călătorii în marile centre medicale ale Europei şi a lucrat cu mari personalităţi ale medicinii, între care Pasteur şi Koch. Împreună cu A.V. Cornil, profesor la College de France, a elaborat primul tratat de microbiologie din lume. În anul 1887 se stabileşte în Bucureşti unde şi-a continuat bogata activitate ştiinţifică soldată cu descoperiri de notorietate mondială între care tratamentul antirabic. În 1893 devine membru activ al Academiei Române. A dus o insistentă activitate pentru înfiinţarea în ţara noastră a unui institut al sănătăţii publice, a unui institut de patologie şi bacteriologie. În 1900 înfiinţează, la Bucureşti, Societatea Anatomică, tipăreşte în limbile română şi franceză, Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie, editează revista România Medicală. Publică o serie de tratate şi monografii, între care se remarcă : Bacilul leprei şi histologia leprei; Pelagra; Tratamentul turbării; Atlasul de histologie patologică a sistemului nervos. În 1913 contribuie la combaterea epidemiei de holeră din Bulgaria preparând un vaccin antiholeric. După Marea Unire din 1918 ia parte la organizarea Universităţii din Cluj, eveniment care are loc în anul 1919, şi devine profesor al acesteia. La împlinirea vârstei de 60 de ani este sărbătorit de Societatea studenţilor în medicina care editează şi un volum omagial. Situaţia se repetă şi în 1924, cu prilejul celei de-a 70-a aniversări. Moare la 19 oct. 1926 la Bucureşti. În anul 1948, Universitatea din Cluj primeşte numele său, iar un an mai târziu, Ministerul Sănătăţii editează un volum omagial, incluzând şi o bibliografie însemnând 1005 titluri de lucrări ale ilustrului savant. Bibliografia a fost întocmită de Mircea Tomescu.


Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más