Ir al contenido principal

MARIN PREDA


86. MARIN PREDA - prozator, eseist, editor


05.08.1922 Se naşte, la Siliştea - Gumeşti, MARIN PREDA - prozator, eseist, editor. Începe şcoala primară la vârsta de 8 ani, în satul natal. Se dovedeşte un elev silitor şi în 1934 absolvă cele patru clase, iar în 1937 îl găsim elev la Şcoala Normală din Abrud. După Dictatul de la Viena din 1940, Şcoala Normală este mutată la Bucureşti, dar din lipsa banilor, Preda renunţă la studii după ce îşi trece examenul de capacitate. Debutează în 1942 cu o schiţă în pagina literară a ziarului Timpul, publică apoi în Vremea şi Evenimentul zilei. Participă la şedinţele cenaclului Sburătorul, unde este remarcat de Eugen Lovinescu. În 1947 devine corector la România Liberă. Debutează editorial în 1948 cu Întâlnirea din pământuri, nuvele, iar în 1955 apare romanul Moromeţii, completat în 1967 cu volumul al doilea. În 1968 îi apare romanul Intrusul, inspirat dintr-un caz real publicat în Scânteia Tineretului, la rubrica Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi. În acelaşi an este ales vicepreşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1970 devine director la Editura Cartea Românească. Obţine numeroase premii literare, recunoaşterea operei sale fiind unanimă. În anul 1974 devine membru corespondent al Academiei R.S.R. Opera sa însumează nuvele, romane, lucrări cu caracter autobiografic : Întâlnirea din pământuri (1948), Ana Roşculeţ (1949), Desfăşurarea (1952), Moromeţii (1955), Risipitorii (1962), Moromeţii (vol. 2 - 1967), Intrusul (1968), Marele singuratic (1972), Delirul (1975), Cel mai iubit dintre pământeni (1980), Imposibila întoarcere (1971), Viaţa ca o pradă (1977). Moare la 16 mai 1980, la Casa de Creaţie Mogoşoaia, în condiţii încă neelucidate.

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

ION ŢUCULESCU

73. ION ŢUCULESCU, pictor (19.05.1910, Craiova - 1962, Bucureşti). După ce a făcut studii libere de pictură, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi Facultatea de Medicină (1929-1939). Valoros om de ştiinţă, se manifestă de timpuriu ca pictor deschizând expoziţii personale la Bucureşti (1938-1947), opera sa fiind prezentă, în 1942 şi 1966, la Bienala de la Veneţia. Un succes puţin obişnuit a avut retrospectiva din 1965 de la Sala Dalles, itinerată în mai multe oraşe din ţară şi străinătate, constituind momentul cel mai clar al afirmării personalităţii sale artistice. Cercetător la Academie, şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, Ţuculescu a fost atras în permanenţă de pictură, aducând, în peisajul artei contemporane, un profil distinct, original. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze, aduc aminte de Van Gogh, care fac din fiecare motiv luat din realitate un adevărat autoportret : Câmp cu căpiţă, Femei la seceriş, Noapte la Şte