CALISTRAT HOGAŞ

67. CALISTRAT HOGAŞ, scriitor

(18.04.1847, Tecuci - 28.08.1917, Roman). Fiu de preot. Elev al Academiei Mihăilene din Iaşi. Numit profesor la gimnaziul din Pitara Neamţ, în 1869 îşi va încheia cariera didactică peste 42 de ani, la Iaşi. Debutează cu versuri nesemnificative într-o gazetă obscură din Piatra Neamţ (1874). A fost redactor al unei reviste ştiinţifice şi literare Asachi (1881), unde are loc adevăratul debut şi publică primele Amintiri din o călătorie. Activitatea literară e reluată abia după un deceniu, la revista Arhiva?, a lui A.D. Xenopol, unde publică din nou fragmente din ciclul amintirilor. Mai tipăreşte şi câteva conferinţe : Câteva cuvinte asupra psicolologiei şi caracterului poporului român (1899); Petrecerile la ţară (1900). În 1907 publică la Viaţa românească povestirea Floricica, urmată de altele : Părintele Ghermănuţă, Singur etc. În timpul vieţii scriitorului nu a apărut nici un volum. Respins şi la premiile Academiei, C.H. îşi vede consacrarea postum, în 1922, când primeşte primul premiu al Societăţii Scriitorilor Români, dovadă a unor târzii dar sigure recunoaşteri. Hogaş aparţine, de fapt, epocii marilor clasici, fiind contemporan cu Al. Odobescu, I. Creangă, Eminescu, I.L. Caragiale. Opera lui trebuie aşezată în tradiţia literaturii de călătorie, pe care a renovat-o şi îndrumat-o pe o cale obiectivă, didactică şi aproape geografică. Hogaş este un povestitor plin de farmec, explorator al munţilor din Moldova, pe care I-a prezentat sub semnul colosalului. Proza sa este puternic marcată de reminescenţe livreşti pe care le integrează unei viziuni parodice şi umoristice. Ref. : Ciopraga, C. Calistrat Hogaş, Bucureşti, 1960. Streinu, Vl. Calistrat, Hogaş, Bucureşti, 1968.

Comentarios

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...

Elita României - 100 de personalități românești

Buscar este blog