Ir al contenido principal

THEODOR AMAN



42. THEODOR AMAN, pictor


(20.03.1831, Câmpulung - 19.08.1891, Bucureşti). Fiul al unor negustori craioveni, urmează cursurile Şcolii Centrale la Craiova. La 12 ani a început să picteze, sub îndrumarea pictorului Constantin Lecca. În 1848 face parte din Clubul revoluţionarilor de la Craiova. În 1850 pleacă la Paris şi expune pentru prima dată la Salonul de la Paris (1853). Călătoreşte în 1854 la Istanbul, unde este primit de Sultan. Revine în ţară în anul 1857 şi se dedică picturii istorice. Este numit director şi, totodată, primul profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (înfiinţată în 1864), post pe care îl păstrează până la moartea sa. Se dedică intens organizării vieţii artistice. În 1865 organizează prima Expoziţie a artiştilor în viaţă, iar în 1873 participă la înfiinţarea Societăţii Amicilor Artelor Frumoase. Prima pictură o realizează la 21 de ani, înfăţişând Atelierul pictorului la Paris. Cel mai important tablou pictat aici este un Autoportret. Opera sa cuprinde trei mari categorii de lucrări : pictura istorică, pictura de gen şi omul şi natura : portrete, peisaje, naturi statice. Picturile i-au adus celebritatea, înfăţişându-i eroic pe Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu. A fost preocupat de a reda poetic viaţa de la ţară, ca şi pe cea de la oraşe. Scenele cu dansatori au devenit celebre şi unicate în pictura românească, prin caracterul lor liric naţional. Un capitol special îl constituie grafica. În ultima perioadă a vieţii are preocupări analoge picturii impresioniste. Remarcându-se în diverse genuri ale artei, Th. Aman a ridicat pictura românească la nivel european. Lucrările sale principale sunt : Atelierul pictorului (1852); Autoportretul (1853); Izgonirea turcilor la Giurgiu; Hora Unirii la Craiova (1867); Hora de la Aninoasa; Izgonirea turcilor la Călugăreni (1872). Ref. : Radu, Bogdan. Theodor Aman. Bucureşti, E.S.P.L.A, 1965; Florea, Vasile. Theodor Aman, 1965; Oprescu, George. Pictura românească în secolul XX, 1937.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más