MIRCEA VULCÃNESCU

30. MIRCEA VULCÃNESCU, filosof, sociolog, economist, profesor de etică

(03.03.1904, Bucureşti - 28.10.1952, Aiud). A urmat cursurile liceale şi universitare de Litere şi Filosofie, Drept în Bucureşti. Ca student, participă la întemeierea Asociaţiei Studenţilor Creştini din România, formându-şi personalitatea sub influenţa profesorilor Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu. În 1924 îşi ia licenţa în filosofie şi participă la prima campanie sociologică organizată la Goicea Mare, jud. Dolj. Un an mai târziu, îşi ia licenţa în drept şi pleacă la Paris pentru a-şi desăvârşi studiile în sociologie, ştiinţe economice, drept, în 1927 obţinând diploma de studii superioare de doctorat. Revenit în ţară, participă la numeroase campanii sociologice iniţiate de D. Gusti. În 1929 intră în învăţământul superior, deţinând simultan şi diferite funcţii în cadrul Ministerului de Finanţe. Face parte din colectivul de redacţie al Revistei de artă, litere şi filosofie Criterion, alături de Petru Comarnescu, I. Cantacuzino, Mircea Eliade, Constantin Noica ş.a., scriind cronici semnate Veritas şi ţinând conferinţe în cadrul simpozioanelor. Se ocupă, împreună cu C. Noica şi C. Floru de editarea a patru cursuri ale profesorului Nae Ionescu, îngrijind şi Anuarul de filosofie, unde va publica studiul său fundamental Dimensiunea românească a existenţei. La 30 august 1946 este arestat şi închis la Văcăreşti. La procesul politic ce a urmat, ampla sa pledoarie de apărare Ultimul cuvânt, n-a convins complotul de judecată care-l condamnă la 8 ani temniţă grea, degradare civică şi confiscarea averii. Se stinge în închisoarea de la Aiud, lăsând ca testament posterităţii, mesajul cristianic al iertării "Să nu ne răzbunaţi!". Deşi restrânsă, opera lui este substanţială şi semnificativă. Lucrări de referinţă : Dimensiunea românească a existenţei; Chipuri spirituale; Războiul pentru întregirea neamului; publicate după 1989.

Comentarios

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...

Elita României - 100 de personalități românești

Buscar este blog