Ir al contenido principal

MIRCEA ELIADE


34. MIRCEA ELIADE, scriitor, filosof al religiilor, om de cultura


(09.03.1907, Bucureşti - 1986, Chicago). Urmează cursurile Liceului Spiru Haret, dar pe lângă preocupările şcolare publică literatură fantastică, se instruieşte în ştiinţele naturii, filosofie, beletristică, învaţă greaca veche, latina, sanscrita, ia contact cu lucrări celebre de istoria religiilor. La 18 ani publicase deja 100 de articole pe diverse teme. Student la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, unde-i are ca profesori pe C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea Florian, Nae Ionescu. Este primit în redacţia ziarului Cuvîntul condus de Nae Ionescu. După absolvirea facultăţii pleacă în India, unde cercetează filosofia şi cultura veche, ajungând să fie considerat ca unul dintre cei mai avizaţi cunoscători ai spiritualităţii acestei ţări Întors în ţară, scrie romane, lucrări ştiinţifice, se face remarcat ca orientalist de prim rang, creează grupul "Criterion". Între 1940-1941 a fost ataşat cultural la Ambasada Română de la Londra, apoi la Legaţia de la Lisabona, continuându-şi activitatea ştiinţifică şi literară. În perioada 1945-1948 s-a aflat în Franţa unde a ţinut prelegeri de istoria religiilor, punând la punct lucrări care aveau să-i aducă faima mondială, ca Tratat de istoria religiilor şi Mitul veşniciei. A plecat apoi în S.U.A. unde a fost profesor, apoi profesor titular de istoria religiilor şi coordonator al acestei catedre, care azi îi poartă numele, a Universităţii din Chicago. Savant, istoric al religiilor, al culturii în general, romancier, eseist, creând în zone în care se intersectează filologia, antropologia, ştiinţa istoriei, metafizica şi istoria filosofiei, a creat o operă care a intrat în circuitul valorilor universale. Din vasta-i operă amintim : Yoga. Eseu asupra misticii indiene; Tratat de istoria religiilor; Şamanismul şi tehnicile arhaice ale extazului; Sacru şi profan; De la Zamolxis la Genghis-Han; Domnişoara Cristina; Încercarea Labirintului; Aspecte ale mitului; La Ţigănci şi alte povestiri; Maytrei; Nunta în cer; Huliganii etc

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más