Ir al contenido principal

GHEORGHE ASACHI


28. GHEORGHE ASACHI, cronicar


(01.03.1788, Herţa - Hotin - 12.11.1869, Iaşi). Îşi asumă în Moldova rolul de ctitor cultural şi îndrumător al vieţii literare. Iniţiativele lui în domeniul presei, teatrului şi învăţământului au adus o contribuţie esenţială la reorganizarea şi modernizarea societăţii româneşti. De numele său este legată apariţia uneia dintre primele gazete în limba naţională Albina românească (1829). În sprijinul dezvoltării învăţământului în limba naţională, Gh. Asachi declanşează numeroase iniţiative, din care menţionăm : o şcoală elementară, prima şcoală normală şi un gimnaziu la Trei Ierarhi, Academia Mihăileană (1835) cu trei facultăţi : Filosofie, Drept şi Teologie. Opera de culturalizare pe care o întreprinde acoperă şi alte domenii. Pregăteşte prima reprezentare teatrală în limba română cu piesa Mirtil şi Hloe; înfiinţează un conservator filarmonic-dramatic pentru formarea actorilor (1836); organizează primul spectacol de operă în limba naţională, creează o industrie a cărţii (fabrică de hârtie, tipografie, editură). Ca scriitor, Gh. Asachi a debutat cu sonete în italiană, abordând apoi mai toate speciile poeziei : Sonet; Elegie; Odă; Imn; Fabulă; Meditaţie; Satiră. În proză, a scris nuvele istorice, povestind diferite legende : Rucsandra Doamna; Dragoş; Petru Rareş. Ultimii ani şi-i petrece într-o singurătate orgolioasă uitat şi părăsit, dar nu pregetă să aducă servicii importante culturii naţionale. Astfel, în 1868-1869, recuperează din Lemberg manuscrisele lui I.Budai-Deleanu, inclusiv capodopera acestuia, Ţiganiada. Ref. : Lovinescu, E. Gh. Asachi. Viaţa şi opera sa, Bucureşti, Ediţia a 2-a, 1997.; Sorescu, G. Gh. Asachi, Bucureşti, 1970.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l
Publicar un comentario
Leer más

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc
Publicar un comentario
Leer más

DIMITRIE POMPEIU

98. DIMITRIE POMPEIU – matematician 22.09.1873 Se naşte, la Dimăcheni, jud. Dorohoi, DIMITRIE POMPEIU – matematician. Urmează şcoala primară în satul natal, apoi gimnaziul la Dorohoi. Aici se remarcă la matematici şi excelează la desenul liniar şi artistic, dar are şi preocupări muzicale. Încă din clasa a III-a începe să colaboreze cu rezolvări de probleme de aritmetică la revista Recreaţii ştiinţifice din Iaşi. Intră la Şcoala normală pentru institutori din Bucureşti, iar la absolvire este repartizat institutor la Şcoala primară nr. 5 din Galaţi, de unde se transferă la Ploieşti. Pleacă apoi la Paris pentru a-şi desăvârşi studiile şi în vara anului 1899 îşi trece bacalaureatul francez, iar în toamnă se înscrie la Sorbona, unde, în 1903, obţine licenţa în matematici. În 1905 îşi trece doctoratul în matematici. După obţinerea titlului de doctor se întoarce în ţară şi este numit conferenţiar de calcul diferenţial şi integral la Universitatea din Iaşi, apoi profesor titular la ca
Publicar un comentario
Leer más