Ir al contenido principal

DINU LIPATTI


41. DINU LIPATTI, muzician


(19.03.1917, Bucureşti - 02.12.1950, Chene Bourg, Elveţia). Studiile muzicale au început în casa părintească, cu părinţii săi, Theodor şi Anna Lipatti, care erau ei înşişi muzicieni, tatăl studiase vioara, iar mama pianul. La vârsta de 6 ani a susţinut primul său recital de compozitor. La 11 ani este înscris la Conservatorul din Bucureşti, după ce aprofundase pianul, teoria şi armonia cu Mihail Jora. După ce s-a afirmat cu formaţia Conservatorului la o producţie şcolară, la absolvire, presa vremii l-a salutat pe virtuosul genial prezicându-i un viitor strălucit. În 1933 participă la Concursul Internaţional de Pian de la Viena, unde obţine locul III. A urmat cursuri de perfecţionare la École Normale de Musique din Paris. La 15 feb. 1938 a debutat în ziarul Libertatea din Bucureşti, în calitate de cronicar muzical. În timpul studiilor de la Paris a făcut şi primele înregistrări particulare. Paralel cu activitatea de pianist concertist, Lipatti a început să compună, să întreprindă turnee de concert cu Madelleine Cantacuzino (viitoarea soţie). În anul 1941 debutează ca dirijor la pupitrul Orchestrei Radio din Bucureşti. În 1943 a părăsit România pentru un turneu în Suedia, Finlanda şi Elveţia, ultima ţară găzduindu-l până la sfârşitul vieţii. Deşi nu a susţinut mai mult de 200 de concerte şi recitaluri, deşi nu a lăsat posterităţii decât un număr restrâns de discuri, totuşi Lipatti continuă să fie unul din cei mai mari pianişti ai secolului XX, mulţi socotindu-l un interpret "legendar" al claviaturii.

Comentarios

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...