ALEXANDRU MACEDONSKI

37. ALEXANDRU MACEDONSKI, scriitor

(14.03.1854, Bucureşti - 24.11.1920, Bucureşti). Poet, prozator şi dramaturg. Îşi petrece copilăria la moşia părintească de lângă Craiova, unde a absolvit gimnaziul. A urmat Facultatea de Litere din Bucureşti, ocupând apoi diverse funcţii administrative. Primul volum de versuri Prima verba apare în 1872. Începe din 1873 o îndelungată campanie antimonarhică în : Telegraful, Familia, Stindardul, Revista contemporană şi în ziare efemere, editate de el însuşi : Oltul (1873), Vestea (1877), Plevna (1878), Tarara (1880), Liga ortodoxă (1896). Conferinţa de la Ateneu "Mişcarea literară din cei din urmă zece ani (1878)" este programul direcţiei literare pe care-l vor urma revista şi cenaclul Literatorul. Apariţia volumului de Poezii (1882) este urmată de primirea medaliei "Bene Merenti", clasa I. Publică însă o epigramă împotriva lui Eminescu, gest nefericit care-i atrage oprobriul public. Prin revista Forţa morală (1901) sprijină atacurile lui Caion împotriva lui I.L. Caragiale. Poetul este tot mai izolat de public, trăind în suferinţă un destin damnat. Se retrage în cenaclul său, căruia îi dă un aer ceremonios de oficiere "sacră" a poeziei. Aici sunt prezenţi : Şt. Petică, M. Demetriad, pictorii Şt. Luchian, Vermont, scurtă vreme T. Arghezi şi Gala Galaction, mai târziu G. Bacovia, I. Pillat, T. Vianu. Antijunimist, publicistica macedonskiană militează pentru o "liberă cugetare", împotriva discriminărilor etnice şi religioase, este antimonarhică şi prorepublicană. Temele şi motivele operei, esenţial romantice, sunt trăite de un spirit însetat de absolut. Poemele nopţilor (1879-1901), închinate unor stări umane fundamentale : iubirea, bucuria, deznădejdea, moartea, sunt de fapt o meditaţie asupra condiţiei omului şi artistului. Capodopera sa rămâne Noaptea de decembrie. Poema rondelurilor (apărută postum, 1927) cultivă beţia olfactivă, de lumină şi sunete celeste. Prin creaţia sa poetică, Al. M. a dat o ultimă strălucire romantismului românesc, eliberându-l de epigramismul eminescian, deschizând orizonturile liricii moderne. Inaugurează proza artistică românească. Scrie nuvele şi romanul Thalasa (1916), operă originală, reprezentativă. Piesele Gemenii (1877), Iadeş, Unchiaşul, Sărăcie, Cuza-Vodă sunt mai puţin realizate. Moartea lui Dante Alighieri, socotită "un testament moral şi literar", compune un autoportret fidel al omului şi creatorului obsedat de ideal. Ref. : Vianu, T. Studiu introductiv la Al. Macedonski, Opere, 1-2, Bucureşti, 1946. Marino, A. Viaţa lui Alexandru Macedonski, 1966 şi Opera lui Alexandru Macedonski, 1967

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

DIMITRIE POMPEIU

98. DIMITRIE POMPEIU – matematician 22.09.1873 Se naşte, la Dimăcheni, jud. Dorohoi, DIMITRIE POMPEIU – matematician. Urmează şcoala primară în satul natal, apoi gimnaziul la Dorohoi. Aici se remarcă la matematici şi excelează la desenul liniar şi artistic, dar are şi preocupări muzicale. Încă din clasa a III-a începe să colaboreze cu rezolvări de probleme de aritmetică la revista Recreaţii ştiinţifice din Iaşi. Intră la Şcoala normală pentru institutori din Bucureşti, iar la absolvire este repartizat institutor la Şcoala primară nr. 5 din Galaţi, de unde se transferă la Ploieşti. Pleacă apoi la Paris pentru a-şi desăvârşi studiile şi în vara anului 1899 îşi trece bacalaureatul francez, iar în toamnă se înscrie la Sorbona, unde, în 1903, obţine licenţa în matematici. În 1905 îşi trece doctoratul în matematici. După obţinerea titlului de doctor se întoarce în ţară şi este numit conferenţiar de calcul diferenţial şi integral la Universitatea din Iaşi, apoi profesor titular la ca

Elita României - 100 de personalități românești

Buscar este blog