Ir al contenido principal

DIMITRIE GUSTI



13. DIMITRIE GUSTI
sociolog, estetician, filosof

13.02.1880 Iaşi. Studii liceale la Institutele unite din Iaşi, studii superioare la Facultatea de Litere, drept şi ştiinţe a Universităţii din Iaşi, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Berlin, Institutul de psihologie experimentală din Leipzig, doctoratul în filosofie la Universitatea din Leipzig în anul 1904. Revine la Berlin şi se dedică sociologiei, dreptului şi economiei politice. Aceste studii s-au finalizat cu încă o teză de doctorat în drept în anul 1908. Studiază sociologia la Paris cu E. Durkheim. La 1 aprilie 1910 este numit profesor agregat definitiv la catedra de istoria filosofiei greceşti, etică şi sociologie din cadrul Facultăţii de litere, drept şi ştiinţe a Universităţii din Iaşi. În 1920 este transferat la Catedra de sociologie, etică, politică şi estetică a Facultăţii de litere şi filosofie a Universităţii Bucureşti. Membru al Academiei Române (1919), director al Asociaţiei pentru ştiinţa şi reforma socială, al Institutului Social Român, al Institutului de ştiinţe sociale al României, la a căror întemeiere a contribuit nemijlocit. Ministru al instrucţiunii publice, cultelor şi artelor, a contribuit la dezvoltarea învăţământului sociologic secundar şi superior şi a creat şcoala românească de sociologie. Gusti a editat buletine şi reviste care au jucat un rol imens în cultivarea opiniei publice, a făcut din sociologie o ştiinţă profund legată şi integrată în problematica socială. Este înemeietorul Muzeului satului românesc şi a avut o contribuţie de seamă la editarea Encicliopediei României în 4 volume. Se stinge din viaţă la 30 oct. 1955, la Bucureşti.


Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más