Ir al contenido principal

ION LUCA CARAGIALE


5. ION LUCA CARAGIALE
scriitor

S-a născut în satul Haimanale (30.01.1852), astăzi I.L. Caragiale. Şcoala primară o face la Şcoala Domnească din Ploieşti, unde-l are ca învăţător pe Bazil Drăgoşescu, de care se apropie şi căruia îi va păstra amintiri din cele mai bune. Frecventează gimnaziul "Sf. Petru şi Pavel" din acelaşi oraş. În perioada 1868-1870 urmează cursul de mimică şi declamaţie, ţinut la Conservatorul din Bucureşti de Costachi Caragiali, unchiul său, actor şi autor dramatic. După această dată îl aflăm copist la Tribunalul Prahova, apoi sufleur şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti. Debutează în Ghimpele (1873-1875) cu diverse cronici semnate Car sau Palicar. În perioada 1876-1878 este pe rând corector, redactor sau numai colaborator la diverse publicaţii ale vremii. De reţinut colaborarea la ziarul Timpul, unde-i are colegi pe Eminescu şi Slavici. La 21 mai 1878, participă pentru prima dată la o întrunire a Junimii, iar la 12 nov. citeşte O noapte furtunoasă, prima sa lucrare dramatică. La 18 ian. 1879 se prezintă pentru prima dată O noapte furtunoasă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. La a doua reprezentaţie, directorul de atunci al teatrului intervine abuziv în textul lui Caragiale, fapt ce-l determină pe autor să-şi retragă piesa. În perioada 1881-1883 este numit revizor şcolar pentru judeţele Neamţ-Suceava, de unde se va transfera în circumscripţia Argeş-Vâlcea. De-a lungul vremii îl vom afla funcţionar la Regia Monopolurilor, profesor suplinitor, director general al teatrelor, editor, împreună cu Anton Bacalbaşa (Moftul român), patron de berării şi restaurante, printre care şi cel din gara Buzău (1894-1895). În perioada cât a locuit la Buzău, a legat numeroase prietenii cu intelectualii urbei, deosebită fiind cea cu Basil Iorgulescu. În anul 1904, Caragiale, împreună cu famila, părăseşte ţara, stabilindu-se la Berlin, unde rămâne până la sfârşitul vieţii (9 iunie 1912). În acelaşi an, Emil Gârleanu, în calitate de preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români îi propusese sărbătorirea, cu prilejul împlinirii a 60 de ani, dar Caragiale a refuzat.




*sursa: http://www.bjvvbuzau.ro/calendnat.htm
* foto: https://upload.wikimedia.org/…/240px-Ion_Luca_Caragiale_-_F…

Comentarios

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...