Ir al contenido principal

SPIRU HARET


15. SPIRU HARET
astronom, matematician, sociolog şi om politic

S-a născut în comuna Hanul Conachi (15.02.1851), Putna. Şcoala primară a urmat-o în casa părintească, apoi la Dorohoi şi Iaşi. Vine la Bucureşti şi continuă la Liceul "Sf. Sava". Din anii liceului au rămas două cărţi de matematică redactate de viitorul savant. În 1873 publică Elemente de trigonometrie, care au servit ca manual de liceu până în anul 1928. A urmat Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti. În 1874 pleacă la Paris spre a se specializa în matematici, unde obţine titlul de doctor la Sorbona (1878). Teza sa purta titlul Asupra invariabilităţii marilor axe ale orbitelor planetare. Ca un omagiu adus memoriei sale, în 1977, cu ocazia cartografiei suprafeţei nevăzute a Lunii, unei formaţiuni lunare i s-a dat numele de Haret. A fost cel dintâi astronom român cu solide preocupări teoretice, dar şi cu observaţii interesante, privind eclipsele de Soare, pata roşie a planetei Jupiter sau unii meteoriţi. Numele său rămâne legat şi de reorganizarea pe baze moderne a învăţământului din ţara noastră. Supranumit "omul şcolii", are un rol hotărâtor în dezvoltarea învăţământului de toate gradele. A sprijinit cercetarea ştiinţifică originală, încurajând numeroşi inventatori, printre care şi pe Aurel Vlaicu. Una dintre lucrările sale cele mai interesante este monografia Mecanica socială (1910, Paris, Bucureşti), în care încearcă să aplice principiile mecanicii la viaţa socială, fiind astfel un precursor al utilizării metodelor matematice în studiul fenomenelor sociale. În 1892 a devenit membru al Academiei. A murit la 17 dec. 1912, Bucureşti.


*foto: https://upload.wikimedia.org/…/commons/0/0d/Spiru_Haret_%28…
*sursa: http://www.bjvvbuzau.ro/calendnat.htm

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más