Ir al contenido principal

MIRCEA FLORIAN


56. MIRCEA FLORIAN, filosof


(1882, Bucureşti - 1960, Bucureşti). Şi-a făcut studiile la Liceul Gh. Lazăr, apoi la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii bucureştene. Pleacă în Germania unde lucrează pe lângă filosoful J. Rehmke, care va exercita o influenţă considerabilă asupra sa. Doctor în filosofie în anul 1914, se dedică profesiei de dascăl. Este asistent, conferenţiar şi apoi profesor la catedra de istorie şi filosofie a Universităţii din Bucureşti. În anul 1948 este scos din învăţământ şi va lucra ca cercetător la Institutul de Filosofie. Gândirea lui Florian are două laturi constitutive : analiza diferitelor aspecte pe care le-a îmbrăcat motivul fundamental al metafizicii sau cercetarea istorică a metafizicii, latura critică şi încercarea de-a construi, ca o consecinţă a dimensiunii critice, un sistem filosofic pe care gânditorul l-a intitulat realism ontologic. El a făcut efortul de a da un alt sens sau înţeles raţionalismului. Propia sa concepţie despre raţionalismul adevărat şi-o intitulează "raţionalism natural sau înţelesul natural al raţionalismului". Concepţiile sale filosofice sunt expuse în lucrări ca : Îndrumarea în filosofie (1922), Rostul şi utilitatea filosofiei (1923), Ştiinţa şi raţionalismul (1926), Cosmologia elenă (1929), Metafizica şi problematica ei (1932), Cunoaştere şi existenţă (1939), Reforma logicii (1942), Metafizică şi artă (1945), Misticism şi credinţă (1946). Cu ultima sa lucrare, apărută postum, Recesivitatea ca structură a lumii (două vol. publicate între 1983 şi 1987), Florian demonstrează frumuseţea şi adevărul ideii care i-a luminat tot drumul filosofic : "filosofia este cea mai pământeană dintre flori".

Comentarios

Entradas populares de este blog

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...

GEORGE BACOVIA

92. GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist 4.09.1881 Se naşte, la Bacău, GEORGE BACOVIA - poet, prozator, jurnalist. Numele real era Gheorghe Vasiliu, fiul unui comerciant. După studii de drept, urmate cu întreruperi, devine membru al baroului din Bacău. Nu va profesa însă nicodată având alte îndeletniciri fără legătură cu pregătirea sa profesională : învăţător suplinitor, copist, ajutor de contabil. Fire bolnăvicioasă, îşi petrece bună parte din timp prin sanatorii şi spitale. Redactor la revista Orizonturi Noi din Bacău. În anul 1916 debutează cu volumul Plumb, premiat de Ministerul Artelor în 1923. În anul 1925 este directorul Ateneului Cultural şi obţine Premiul Societăţii Scriitorilor. După căsătoria cu Agatha Grigorescu se mută la Bucureşti unde editează revista Orizonturi Noi. În 1934 obţine, ca şi Arghezi, Premiul Naţional pentru Poezie. Obţine o pensie de la Societatea Scriitorilor, dar va continua să presteze, cât sănătatea îi permite, munci ocazionale, cum ...

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...