Ir al contenido principal

GALA GALACTION


65. GALA GALACTION (GRIGORE PIŞCULESCU), preot, scriitor, traducătorul Bibliei



(16.04.1879, Dideşti, jud. Teleorman - 8.03.1961, Bucureşti). Tatăl său, Nicolae Pişculescu, era arendaşul moşiei Dideşti, iar mama era fiica parohului Bisericii Sf. Teodor din Roşiorii de Vede. La naştere copilul primeşte numele de Grigore, dar în literatură va fi cunoscut sub numele de Gala Galaction. Urmează şcoala primară în satul natal şi la Roşiorii de Vede, iar liceul la Sf. Sava din Bucureşti. În liceu editează revista Zig-zag, în care publică articole despre Alexandru Macedonski. Publică şi în Liga Ortodoxă un articole despre Traian Demetrescu. În 1894 începe să scrie proză, trimiţând lui Vlahuţă câteva pagini pentru revista Viaţa. În perioada 1895-1896, Galaction leagă prietenie durabilă cu T. Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, începând să publice la revistele Linia dreaptă, Viaţa socială, Adevărul ilustrat. Urmează un an Facultatea de Litere şi Filosofie, după care trece la Facultatea de Teologie pe care o absolvă în anul 1903 cu teza de licenţă Minunea din drumul Damascului. Argument apologetic. În anul 1913 este numit defensor ecleziastic (procuror) pentru Episcopia Olteniei şi a Curţii de Argeş, iar în 1914 tipăreşte o biografie a lui Eminescu. La 12 feb. 1915 editează, împreună cu Arghezi, Cronica a cărei apariţie va înceta la 7 feb. 1916. Este distins de Academia Română (în 1915) cu premiul "Eliade Rădulescu" pentru volumul Bisericuţa din Răzoare. Din anul 1920 începe să traducă în româneşte Biblia după Septuaginta, împreună cu mitropolitul Nicodin Munteanu şi preotul Vasile Radu. Lui Galaction îi aparţin cărţile Iov şi Noul Testament, care va apărea în 1927, iar Biblia întreagă apare în 1936 şi reapare în 1938, la împlinirea a 250 de ani de la apariţia primei traduceri, cea a lui Şerban Cantacuzino, din 1688. La 20 sep. 1922 este hirotonisit diacon, iar la 21 sep., preot. Este misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi profesor de teologie la Universitatea din Chişinău, apoi la catedra de Exegeza Noului Testament şi limba ebraică la Facultatea de Teologie din Bucureşti. În 1947 este premiat cu Meritul cultural în grad de comandor. În 1947 devine vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români şi membru activ al Academiei, deputat în Parlament şi în Marea Adunare Naţională. Prin viaţa, activitatea şi opera sa, Galaction şi-a înscris numele în rândul personalităţilor româneşti de seamă care au contribuit la dezvoltarea culturii şi educaţiei poporului român. Dintre volumele publicate amintim : Bisericuţa din Răzoare (1914), Eminescu (1914), Viaţa lui Eminescu (1924), Clopotele din Mănăstirea Neamţu, La ţărmul mării (1916), De la noi la Cladova, Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1931), La răspântie de veacuri (1935), Doctorul Taifun, În grădinile Sfântului Antonie (1942), Nuvele. A scris peste 900 articole teologice, conferinţe, recenzii, predici şi meditaţii în revistele bisericeşti şi laice.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más