Ir al contenido principal

EMIL CIORAN


59. EMIL CIORAN – eseist


08.04.1911 Se naşte, la Răşinari, EMIL CIORAN – eseist. Fiul preotului Emilian Cioran din Răşinari, face studiile primare în satul natal, pe cele liceale la Sibiu, la Liceul Gheorghe Lazăr, apoi urmează cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere din Bucureşti, încheiate cu o teză despre H. Bergeson. După o bursă de studii în germania (1933-1935), a fost, vreme de un an, profesor de filosofie la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat, se stabileşte la Paris. A colaborat la Gândirea, Vremea, Floarea de foc, Calendarul, Revista de filosofie, Convorbiri literare. Din anul 1947 începe să scrie în limba franceză. În ţară a publicat cinci cărţi, iar în Franţa mai bine de zece, toate la Editura Gallimard. A debutat editorial în anul 1934 cu volumul Pe culmile disperării, premiat de Comitetul pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi. Acelaşi premiu l-au obţinut, în ani diferiţi, Eugen Ionescu şi Constantin Noica. În anul 1950, în Franţa, obţine premiul Rivarol pentru Manual de descompunere. Deşi a publicat mai mult în Franţa, scrierile lui Cioran au fost traduse şi publicate, după 1989, la Editura Humanitas : Cartea amăgirilor; Schimbarea la faţă a României; Lacrimi şi sfinţi; Amurgul gândurilor; Îndreptar pătimaş; Tratat de descompunere; Istorie şi utopie; Cădere în timp; Exerciţii de admiraţie etc. Moare la Paris, 26 iun. 1995.

Comentarios

Publicar un comentario

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...
Publicar un comentario
Leer más

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...
Publicar un comentario
Leer más

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...
Publicar un comentario
Leer más