Ir al contenido principal

DUMITRU G. KIRIAC


32. Kiriac-Georgescu Dumitru


(06.03.1866, Bucureşti - 08.01.1928, Bucureşti). Compozitor, dirijor, folclorist, profesor. Numele real era Kiriac-Georgescu Dumitru. Studiile muzicale le-a început ca elev de liceu, apoi urmează Conservatorul din Bucureşti, continuându-le la Conservatoire National de Musique din Paris, paralel audiat la Institut libre de musique şi la Schola Cantorum din Paris, cursuri de compoziţie. A fost dirijor de cor la Biserica Albă din Bucureşti şi la Capela Română din Paris, a condus societatea corală Les enfants de Lutece din Paris, fondator şi dirijor al Societăţii Corale "Carmen" din Bucureşti, dirijor de cor la Biserica Sf. Spiridon-Nou şi Domniţa Bălaşa. A fost profesor de teorie-solfegiu, cor şi armomie, Conservatorul din Bucureşti. A activat ca redactor şi administrator al revistei Doina. S-a numărat printre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români (1920) şi a pregătit fondarea Arhivei de folclor a aceleiaşi instituţii, în colaborare cu Constantin Brăiloiu. A întreprins turnee artistice în ţară cu Societatea Corală "Carmen" şi a cules folclor cu fonograful, colaborând cu Bela Bartok. Muzician de larg orizont artistic, ancorat puternic în viaţa muzicală românească, Kiriac s-a bucurat de un enorm prestigiu în cultura noastră, personalitatea sa fiind implicată în multe iniţiative majore (concursuri şi festivaluri naţionale, fondări de instituţii, turnee artistice, culegeri de folclor etc.). De la D.G. Kiriac au rămas : Coruri populare româneşti armonizate pentru cor mixt (1905); Cântările Liturghiei pentru copii şi popor (1926); Liturghia psaltică; Trei melodii populare româneşti pentru canto şi pian (1899); 6 cântece populare. Voce şi pian; Cântece şi coruri şcolare (1902); Colecţiune de coruri pentru usul clasei de ansamblu coral; Solfiatorul; Solfegii în tablouri mobile (1916).

Comentarios

Entradas populares de este blog

TUDOR ARGHEZI

74. TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg 21.05.1880 Bucureşti - se naşte TUDOR ARGHEZI, poet, prozator, publicist, dramaturg. Născut la Bucureşti în ziua de 21 mai cu numele de Ion N. Theodorescu, Arghezi se trăgea din ţărani gorjeni. O vreme chiar a copilărit în mediul ţărănesc. Cursul primar la şcoala Petrache Poenaru, gimnaziul la Dimitrie Cantemir, iar liceul la Sf. Sava. Scrie poezii încă de pe băncile liceului şi debutează la revista lui Macedonski, Liga ortodoxă, în anul 1896 semnând Ion Theo, mai apoi la Revista modernă şi Viaţa nouă, cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi, devenind cu timpul T. Arghezi. Era prieten şi a rămas toată viaţa cu N.D. Cocea, Gala Galaction şi V. Demetrius, împreună care, la 18 ani, frecventa dublurile socialiste. Tehnician la fabrica de zahăr Chitila, novice la mănăstirea Cernica, diacon la Mitropolia Ungrovalahiei din Bucureşti. În perioada 1905-1910 locuieşte în Elveţia şi Franţa şi-şi începe colaborarea la Viaţa socială, revista l

OCTAV ONICESCU

89. OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof 20.08.1892 S-a născut, la Botoşani, OCTAV ONICESCU - matematician şi filosof. Şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti urmată în paralel cu cea de filosofie. Licenţiat în matematică şi filosofie, este profesor de matematică la Liceul militar de la Mănăstirea Dealu. Ia parte la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, iar după încheierea păcii, în anul 1919 pleacă la Roma unde elaborează primele sale memorii de matematică, iar în 1920 devine primul român care-şi trece doctoratul în matematici în capitala Italiei. Elaborează teoria varietăţilor cu patru dimensiuni şi a mai susţinut două teze suplimentare : una despre funcţiile de compoziţie, iar cealaltă despre fundamentele geometriei. Studii la Paris, iar de la 1 iul. 1929 este profesor agregat apoi titular la Catedra de mecanică teoretică de la Secţia de fizică. În 1930 organizează Şcoala de statistică din Bucureşti al cărei direc

DIMITRIE POMPEIU

98. DIMITRIE POMPEIU – matematician 22.09.1873 Se naşte, la Dimăcheni, jud. Dorohoi, DIMITRIE POMPEIU – matematician. Urmează şcoala primară în satul natal, apoi gimnaziul la Dorohoi. Aici se remarcă la matematici şi excelează la desenul liniar şi artistic, dar are şi preocupări muzicale. Încă din clasa a III-a începe să colaboreze cu rezolvări de probleme de aritmetică la revista Recreaţii ştiinţifice din Iaşi. Intră la Şcoala normală pentru institutori din Bucureşti, iar la absolvire este repartizat institutor la Şcoala primară nr. 5 din Galaţi, de unde se transferă la Ploieşti. Pleacă apoi la Paris pentru a-şi desăvârşi studiile şi în vara anului 1899 îşi trece bacalaureatul francez, iar în toamnă se înscrie la Sorbona, unde, în 1903, obţine licenţa în matematici. În 1905 îşi trece doctoratul în matematici. După obţinerea titlului de doctor se întoarce în ţară şi este numit conferenţiar de calcul diferenţial şi integral la Universitatea din Iaşi, apoi profesor titular la ca