Ir al contenido principal

GHEORGHE ION BRÃTIANU


6. GHEORGHE ION BRÃTIANU
istoric (universalist al istoriei românilor, bizantinolog, creator de şcoală în istorie - istoria comparată), filosof, om politic

S-a născut în comuna Ruginoasa (30.01.1898), jud. Iaşi. Face parte din vestita familie a Brătienilor. Tatăl său a fost Ion I. C. Brătianu (Ionel), iar mama sa a fost prinţesa Maria Moruzi. Studii liceale la Iaşi, universitare - Drept la Iaşi (1919) şi Litere la Paris (1921). Doctor în filosofie la Cernăuţi (1923) şi doctor în litere la Paris (1929). Profesor universitar la catedra de istorie universală a Universităţii din Iaşi (din 1924) şi Bucureşti (1940-1947). În activitatea politică, lider al unei disidenţe liberale (1930). Membru corespondent şi titular (1942) al Academiei Române, membru al Societa Ligure di Storia Patria (1925) din Geneva. Opera lui Gheorghe Ion Brătianu este extrem de bogată şi variată în conţinut, adesea de substanţă filosofică, profundă şi de mare contribuţie la istoria universală şi cea naţională. A urmat cu consecvenţă opera şi liniile directoare ale profesorului său Nicolae Iorga. Plecând de la ea a căutat drumuri originale şi a fost un spirit creator în investigarea trecutului şi în metoda proprie de cercetare. Cercetările sale de istorie naţională s-au concentrat asupra unor probleme majore : formarea şi continuitatea poporului român pe teritoriul pe care îl locuieşte, formarea statelor medievale româneşti. A fost un deschizător de drumuri în domenii ale istoriei universale, cum ar fi Istoria economică şi socială a Bizanţului, sau Istoria comerţului italian în Marea Neagră. Lucrările sale se ridică la valoarea naţională, la nivelul unei ştiinţe istorice europene. Gheorghe Ion Brătianu rămâne unul din marii istorici ai perioadei interbelice. A murit în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei, în 1953. Lucrări de referinţă : Adunările de stări în Europa şi în Ţările Române în Evul Mediu; Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană; O enigmă şi un miracol istoric. Poporul român; Origines et formation de l unité roumanine; Privileges et franchises municipales dans l Empire Byzantin





*sursa: http://www.bjvvbuzau.ro/calendnat.htm
*foto: https://www.universulargesean.ro/…/2018/04/gheorghe-bratian…

Comentarios

Entradas populares de este blog

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

19. CONSTANTIN BRÂNCUŞI sculptor, pictor (21.02.1876, Peştişani, Tg. Jiu - 16.03.1957, Paris) Între 1885 - 1895 a urmat Şcoala de arte şi meserii din Craiova. În 1897 este trimis la Viena pentru lucrări decorative în lemn, comandate pentru Castelul Peleş. În 1898 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. În 1904 a sosit la Paris, unde expune prima dată, în anul 1906. A refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin, alăturându-se lui Modigliani, Henri Russeau, Apollinaire şi Marcel Duchamp, care-i vor deveni prieteni. Este momentul în care Brâncuşi refuză dominaţia modelului şi a modelajului realist după natură. Schimbarea concepţiei sculpturale îl apropie de acei artişti care preferă puritatea formei. În atelierul său sunt prezenţi acum James Joyce, Jean Cocteau, Henry Moore, figuri ce reprezentau sau susţineau noile curente artistice. În aceeaşi perioadă expune şi la Bucureşti, la Tinerimea artistică unde este premiat (1809). Continuă să expun...

NICOLAE BAGDASAR

9. NICOLAE BAGDASAR  filosof S-a născut la Rosieşti, fostul judeţ Fălciu, într-o familie de ţărani. După liceul din Bârlad a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti şi Berlin. Reîntors în ţară, avea să se ilustreze ca un pasionat dascăl şi cercetător în domeniul disciplinelor filosofice, un strălucit editor, precum şi ca unul dintre cei mai reprezentativi filosofi români implicaţi în conducerea revistei de profil şi a Societăţii române de filosofie în care a prezentat un număr important de conferinţe apreciate pentru noutatea ideilor comunicate, stilul lor şi activitatea esenţială pentru dezvoltarea filosofiei româneşti a timpului. În lucrările sale, a abordat o vastă şi importantă problematică istorico-filosofică, de filosofie a istoriei şi culturii, teoria cunoaşterii, logică şi axiologie. Format la şcoli neokantiene, admirator al fenomenologiei lui Husserl şi profund cunoscător al filosofiei lui Kant, pe care o socotea un moment de răscruce în istoria un...

BELA BARTOK

48. BELA BARTOK, muzician (25.03.1881, Sânnicolaul Mare – 26.09.1945, New York). Compozitor ungur. Începe să cânte la pian sub îndrumarea mamei sale. Naţionalist convins, se face cunoscut prin poemul simfonic Kossuth. Îşi urmează cariera de pianist, iar în 1905 s-a prezentat la Concursul Rubinstein de la Paris, pe care l-a câştigat, însă, Wilhelm Backhaus. Lovit în orgoliul său de pianist, revine la Budapesta şi se consacră cercetării tradiţiilor populare ungare. A devenit profesor la Academia de Muzică din Budapesta (1907), sub influenţa lui Strauss. A încercat o recreare a folclorului prin intermediul vocii cu cele Nouă cântece populare româneşti sau Cele opt cântece populare ungureşti. A compus Improvizaţii pe cântece ţărăneşti pentru pian şi cele Două sonate pentru vioară şi pian, lucrări care şi-au păstrat până astăzi întreaga noutate. I-a fost comandată o lucrare pentru sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a Unirii dintre Buda şi Pesta. Aşa avea să ia naştere Suita...